Deficitul bugetar al României în 2025
România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar alarmant de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Proiecțiile pentru 2026 indică o scădere a deficitului la 6,2%, însă analiștii avertizează că ajustarea se va baza în mare parte pe tăierea cheltuielilor publice, ceea ce ar putea genera tensiuni sociale și economice semnificative.
Investiții publice și context economic
În 2024, România a raportat un deficit de 9,3% din PIB, rezultat al intensificării activităților în infrastructură, inclusiv construcția unui număr record de kilometri de autostradă și modernizări în educație și sănătate. Creșterea medie a pensiilor de 40% a fost considerată un act de echitate socială, deși a exercitat presiuni asupra bugetului.
Probleme structurale și corupție
Analiza subliniază discrepanța dintre dorința de a oferi servicii publice de nivel european și veniturile fiscale foarte scăzute, comparabile cu cele ale paradisurilor fiscale. De asemenea, corupția și evaziunea fiscală, estimate la 8-10% din PIB, rămân provocări majore pentru economia românească.
Proiecții pentru 2026 și datoria guvernamentală
Deficitul pentru 2026 este estimat la 6,2%, cu un deficit structural de 5,6% și un deficit de cont curent de 6,4%. Ajustarea va depinde în proporție de 60% de tăierea cheltuielilor publice, cea mai drastică măsură din Uniunea Europeană. Datoria guvernamentală este așteptată să depășească 60% din PIB, contrar criteriilor de la Maastricht, cu un necesar de finanțare pentru 2025 ce atinge 258 de miliarde de lei.
Riscuri fiscale și necesitatea reformelor
Fără o reformă fiscală bazată pe impozitare progresivă și o luptă efectivă împotriva evaziunii fiscale, România riscă o „oboseală fiscal-bugetară”, complicând procesul de reducere a deficitului la 4-5% în anii următori.
Concluzie
Deficitul bugetar crescut și măsurile de austeritate anticipate sugerează un viitor economic incert pentru România, cu potențiale implicații severe asupra stabilității sociale și dezvoltării economice.
