Analiza fiscală a Europei în 2026
Anul 2026 aduce o diviziune clară în arhitectura fiscală a Europei. În timp ce statele din Nord și Vest își întăresc sistemele de redistribuire a bogăției prin impozite record, Europa Centrală și de Est optează pentru cote reduse pentru a-și menține competitivitatea economică.
Campionii taxării: Danemarca și alte state cu cote ridicate
Danemarca conduce clasamentul european cu o cotă maximă a impozitului pe venit de 60,5%, un nivel istoric rezultat din introducerea unei noi tranșe fiscale pentru veniturile ultra-ridicate. Alături de Danemarca, alte șapte state europene impozitează veniturile mari cu peste 50%:
- Franța: 55,4%
- Austria, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia: toate cu rate de peste 50%
Acest nivel de taxare susține filozofia statului social, finanțând infrastructura publică și serviciile prin contribuții progresive masive.
Media europeană a impozitării
La nivel continental, media cotei maxime de impozitare se situează la 38,5%, iar în rândul țărilor OCDE, aceasta urcă la 43%. De exemplu, Franța taxează veniturile mari cu peste 55%, în timp ce Marea Britanie menține pragul la 45%. Modelul german se află într-o zonă intermediară, cu cote între 40% și 48%, alături de țări precum Italia, Irlanda sau Finlanda.
România și cotele reduse de impozitare
România și Bulgaria oferă cele mai mici cote de impozitare din Europa, ambele având o cotă de 10% pentru veniturile mari. Acest regim fiscal prietenos pentru investitori se aliniază cu tendințele din Europa de Est de relaxare fiscală.
| Țară | Cotă Maximă (2026) | Tip de Impozitare |
| Danemarca | 60,5% | Progresivă |
| Franța | 55,4% | Progresivă |
| Marea Britanie | 45,0% | Progresivă |
| Turcia | 41,0% | Progresivă |
| Cehia | 23,0% | Progresivă (2 tranșe) |
| România | 10,0% | Cotă Unică |
| Bulgaria | 10,0% | Cotă Unică |
Provocările fiscale ale României
Poziția României ca „paradis fiscal” în Europa de Est este sub presiune datorită nevoilor bugetare și dezbaterilor privind echitatea socială. Cotă de 10% ar putea fi pusă sub semnul întrebării în următorii ani, având în vedere nemulțumirea cetățenilor referitoare la proporționalitatea taxării.
Concluzie
Pe fondul divergențelor fiscale din Europa, România se află într-o poziție privilegiată pentru investitori, dar provocările legate de echitatea socială și sustenabilitatea sistemului fiscal ar putea determina reforme esențiale în anii următori.
