Avertizări despre barajele din România
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a clarificat că Uniunea Europeană (UE) nu a emis instrucțiuni sau obligații privind demolarea, dezafectarea barajelor sau golirea acumulărilor de apă pe teritoriul României. Această declarație vine ca răspuns la speculațiile din spațiul public, care sugerează că o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, invocând o cifră de aproximativ 1.200.000 de „bariere” în Europa.
Clarificări privind definiția barajelor
ANAR subliniază că termenul de „bariere” nu se referă la baraje mari sau strategice, cum ar fi Porțile de Fier sau Vidraru. Conform datelor ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD, în Europa există între 4.000 și 5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă dintre aceste cifre demonstrează că „barierele” menționate în contextul directivelor europene sunt, în principal, lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, care nu mai au utilitate.
Tipuri de structuri afectate
Aceaste lucrări includ praguri transversale mici, stăvilare vechi și alte obstacole locale, care adesea sunt degradate sau abandonate. Ele prezintă în general înălțimi reduse și nu sunt considerate baraje. ANAR afirmă că soluțiile promovate pentru aceste structuri includ adaptări constructive, cum ar fi reprofilarea pantei sau realizarea de pasaje pentru pești, iar demolarea se referă doar la pragurile degradate.
Exemplu din județul Galați
Un exemplu relevant este situația din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor cauzate de precipitații abundente. Aceste baraje, destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanță redusă și prezentau deficiențe de întreținere, nefiind administrate de ANAR.
Administrarea barajelor în România
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță, în timp ce Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante. Peste 1.500 de baraje mici, de importanță locală, aparțin diferitelor autorități, societăți comerciale sau persoane fizice, realizate în special pentru piscicultură și agrement.
Decizii locale, nu europene
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale, bazate pe evaluări de specialitate. Nu există o listă impusă de UE cu baraje din România care ar trebui dezafectate. Evaluările și deciziile se realizează conform normativului NTLH-033/2002, revizuit în 2025, pentru a permite aplicarea unor soluții moderne.
Concluzie
ANAR reafirmă că nu există obligații europene pentru demolarea barajelor din România, iar directivele europene se concentrează asupra unor structuri minore, degradate, care pot afecta regimul natural al râurilor și siguranța populației. Aceasta subliniază importanța gestionării responsabile și informate a resurselor hidrotehnice din țară.
