Responsabilitatea Apei Române în criza apei potabile din Prahova
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) recunoaște că are o parte de responsabilitate în criza apei potabile din Prahova, evidențiind necesitatea unei comunicări mai eficiente între instituțiile locale și județene. Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat că riscul iminent de întrerupere a furnizării apei a fost semnalat în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, inclusiv către Prefectura Prahova, care are rol de coordonare.
Discrepanțe între ANAR și Prefectura Prahova
Prefectul Daniel Nicodim contestă afirmațiile ANAR, susținând că nu a fost informat despre riscurile asociate cu reducerea nivelului lacului Paltinu pentru lucrări de desfundare a gurilor de scurgere. Agiu a subliniat că este important ca toate instituțiile implicate să colaboreze mai bine, inclusiv Prefectura, care are rolul de coordonator în aceste situații de criză.
Problemele de comunicare și responsabilitatea operatorului
ANAR a indicat operatorul zonal ESZ Prahova ca fiind responsabil pentru lipsa informațiilor referitoare la o avarie la conducta de aducțiune, care a dus la golirea unui bazin de apă curată, ce ar fi putut asigura rezervă pentru câteva zile. ESZ, o societate comercială, avea obligația de întreținere conform contractului, dar nu a comunicat defecțiunea, ceea ce a agravat situația.
Planuri de urgență și măsuri obligatorii pentru primării
Agiu a menționat că fiecare primărie trebuie să aibă un plan local pentru situații de urgență, inclusiv surse alternative de alimentare cu apă. În cazul de față, operatorul de apă ESZ Prahova trebuia să fie pregătit pentru astfel de situații. Aceasta este o cerință prevăzută de legislație.
Condițiile de operare și investițiile necesare
ANAR, având calitatea de acționar majoritar, este obligată să demareze investiții semnificative pentru echipamentele pe care ESZ Prahova le exploatează. Cu toate acestea, ESZ Prahova are responsabilitatea de a întreține și repara echipamentele, inclusiv conducta de aducțiune avariată. Agiu a explicat că un bazin de apă curată, chiar și cu restricții, ar fi putut asigura apă pentru 12 ore, dar în realitate nu a existat această rezervă suplimentară.
Concluzie
Criza apei potabile din Prahova scoate în evidență problemele de comunicare între instituții și responsabilitățile operatorilor de apă, având implicații serioase pentru comunitate în contextul gestionării resurselor vitale.
