Aventura estivală pe Transfăgărășan 2025: Data la care se redeschide circulația pe cel mai impresionant drum montan al României
Transfăgărășanul (DN7C), unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume, se va redeschide circulației în vara anului 2025, conform calendarului obișnuit. În prezent, acest tronson este închis circulației între 20 octombrie și 1 iulie din cauza riscurilor de avalanșe și a condițiilor meteorologice nefavorabile din Munții Făgăraș.
Conform actului normativ 615/2020 privind circulația rutieră pe drumurile montane, Drumul Național DN7C “Transfăgărășan” este închis circulației în aceeași perioadă. Deschiderea drumului depinde în mare măsură de condițiile meteorologice, în special de persistența zăpezii la altitudini mari, cum ar fi zona Bâlea Lac, unde șoseaua atinge altitudinea maximă de 2042 metri.
Când se deschide circulația pe Transfăgărășan în 2025
Pentru sezonul estival 2025, Transfăgărășanul va fi deschis conform calendarului obișnuit, începând din luna iulie. Începând cu 12 noiembrie 2024, tronsonul de circulație a fost închis pe secțiunea alpină dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru. În prezent, Transfăgărășanul este închis parțial și nu se poate trece prin munți. Din nord, se poate ajunge cu mașina până la Bâlea Cascadă, iar de acolo se poate continua cu telecabina până la Bâlea Lac.
Porțiunile de drum care sunt deschise sunt riguros întreținute, fiind deszăpezite de mai multe ori pe zi. Singura porțiune periculoasă pe acest traseu este de la Conacul Ursului până la Cabana Capra, unde pot apărea avalanșe. Această secțiune este deschisă fizic, dar este închisă tehnic printr-un indicator.
Transfăgărășan: un drum forestier, strategic
Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu, cu scopul inițial de a lega Muntenia de Transilvania. După invazia Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, Ceaușescu a dorit o rută militară rapidă prin Munții Carpați. Titularii de investiție au fost Ministerul Economiei Forestiere și al Materialelor de Construcții pe versantul nordic și Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor pe versantul sudic, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale.
Proiectul a suferit modificări pe parcurs, astfel că Transfăgărășanul a devenit drum național de zonă montană, cu două benzi de circulație și o lățime minimă de șase metri. În prezent, Transfăgărășanul este recunoscut ca una dintre cele mai spectaculoase șosele montane din lume, fiind numit în 2009 de emisiunea britanică Top Gear „cel mai frumos drum din lume”.
Circulația pe Transfăgărășan
Drumul se întinde pe o lungime de aproximativ 151 de kilometri, între comuna Bascov (județul Argeș) și Cârțișoara (județul Sibiu). Cea mai spectaculoasă porțiune, între Bâlea Lac și barajul Vidraru, urcă la o altitudine de 2.042 metri, făcând din Transfăgărășan al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina. Vara, se poate ajunge până la Bâlea Lac cu mașina, de la 1 iulie până cel târziu la 1 noiembrie.
Pe parcursul traseului, turiștii pot vizita obiective precum Barajul Vidraru, Cetatea Poenari, Lacul și Cascada Bâlea și Tunelul Capra-Bâlea, cel mai lung tunel rutier din România (884 m). Munții Făgăraș, cu o suprafață de aproximativ 2.800 de kilometri pătrați, domină relieful României și sunt considerați „coloana vertebrală” a Carpaților românești.
