Azi se deschide conclavul pentru alegerea noului papă
La Vatican începe astăzi unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a Bisericii Catolice, alegerea noului papă. 133 de cardinali din întreaga lume se reunesc în cel mai numeros conclav organizat vreodată și vor fi închiși în Capela Sixtină, acolo unde va avea loc o slujbă specială ce marchează începutul votului. Cardinalii vor rămâne izolați până când din coșul de fum al Capelei va ieși fumul alb, semn că Biserica are un nou lider spiritual. Urmașul papei Francisc ar putea fi anunțat în următoarele zile, în fața a sute de mii de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru.
Programul zilei
ACTUALIZARE 10.50 La ora 11.00 (ora României), în Bazilica Sfântul Petru de la Vatican, va avea loc Liturghia Pro Eligendo Pontifice, prezidată de Decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re. La ora 17.30 (ora României), cei 133 de cardinali electori vor intra în Capela Sixtină, apoi vor depune jurământul și se va rosti „Extra Omnes”. Urmează votul, iar de la ora 19 ar trebui să apară primul fum. Cvorumul pentru alegerea celui de-al 267-lea papă este de 89 de voturi.
Cel mai numeros conclav din istorie
Sute de mii de credincioși și turiști sunt așteptați la Vatican în aceste zile, fiecare sperând să fie martor la momentul istoric. Una dintre moștenirile papei Francisc, care a murit luna trecută la vârsta de 88 de ani, este un colegiu cardinalicesc extrem de divers, dar profund divizat. Unii membri susțin Biserica progresistă promovată de Francisc, în timp ce alții doresc să inverseze schimbările și să readucă o direcție conservatoare. Cei 133 de cardinali cu drept de vot s-au întâlnit zilnic începând cu 28 aprilie, în ședințe preconclav, pentru a se cunoaște și a discuta viziuni privind viitorul Bisericii.
Cardinalii, izolați în Capela Sixtină
Potrivit The Guardian, cardinalii s-au reunit pentru ultima oară marți dimineață, înainte de a se muta în Casa Santa Maria, locuința oficială pe durata conclavului, unde sunt obligați să predea telefoanele mobile și să rămână izolați complet de lumea exterioară până la alegerea unui nou papă. Singurele ieșiri permise sunt cursele cu autobuzul între reședință și Capela Sixtină. Cardinalii depun un jurământ de confidențialitate, la fel ca întregul personal care îi asistă, de la bucătari și curățători, până la șoferi și cadre medicale.
Vor avea loc două tururi de vot pe zi, unul dimineața și unul după-amiaza. La finalul fiecărei sesiuni, din hornul de fum al Capelei Sixtine se degajă fum: dacă este negru, votul nu a dus la niciun rezultat, iar dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou papă. Dacă alegerea se prelungește, după trei zile de vot continuu, cardinalii vor lua o zi de reflecție.
Speculații privind succesorul Papei Francisc
Speculațiile privind succesorul Papei Francisc au început chiar înainte de moartea acestuia, iar pe măsură ce zilele trec, lista papabililor, candidații potențiali, ajunge la peste 20 de nume. Una dintre figurile în ascensiune este Robert Prevost, un cardinal moderat din SUA, cunoscut pentru „judecata solidă și capacitatea remarcabilă de a asculta”. Prevost pare să fi diminuat șansele unui alt favorit moderat, Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, considerat un diplomat desăvârșit, dar poate prea „plictisitor” pentru a conduce cei 1,4 miliarde de catolici din lume.
Un alt favorit este Luis Antonio Tagle, un reformator din Filipine, supranumit „Francisc al Asiei”. Însă, la fel ca Parolin, a fost criticat pentru modul în care a gestionat cazurile de abuz sexual asupra copiilor comise de clerici. Alături de Tagle, din tabăra progresistă mai fac parte cardinalii italieni Matteo Zuppi și Pierbattista Pizzaballa, acesta din urmă fiind un promotor al păcii care trăiește de ani buni la Ierusalim, dar și Jean-Claude Hollerich din Luxemburg, Timothy Radcliffe din Marea Britanie și Michael Czerny din Canada.
În tabăra tradiționalistă se află Péter Erdő din Ungaria și Robert Sarah din Guineea, cunoscut critic al pontificatului lui Francisc. Chiar dacă nu sunt în topul favoriților, printre cei care militează pentru un succesor conservator se numără Raymond Burke, un episcop american susținător al lui Donald Trump, și Gerhard Müller, un german care a avertizat că Biserica s-ar putea scinda dacă nu este ales un papă ortodox.
Ce fel de papă își doresc cardinalii
Un lucru asupra căruia cardinalii păreau să fie de acord înainte de conclav este că noul papă trebuie să fie „o punte și un ghid pentru o umanitate dezorientată, marcată de criza ordinii mondiale”, reafirmând totodată angajamentul de a „susține noul papă”. Este un proces imprevizibil, pentru că sunt mulți cardinali electori noi, care nu se cunosc bine între ei. Singurul punct comun, fie că sunt de stânga sau de dreapta, este că toți doresc mai multă implicare în guvernarea viitorului papă.
Acești oameni ai credinței intră în conclav crezând că Dumnezeu a ales deja următorul papă. Acum trebuie să descopere cine este acea alegere. Un alt lucru asupra căruia există consens este că conclavul ar trebui să fie scurt, cel mai probabil, să nu dureze mai mult de trei-patru zile. „Cred că deja au în minte o persoană”, a declarat un corespondent, adăugând că „principala misiune a noului papă va fi să unifice Biserica. Este întotdeauna o sarcină a unui pontif, dar va fi cu atât mai esențială pentru următorul papă. Da, va trebui să continue evanghelizarea, dar și să abordeze frontal problema abuzurilor. Avem nevoie de un papă care să nu se teamă să lupte cu acest flagel.”
