Bătălia tăcută dintre iubitorii de feline și cei care profită de suferința pisicilor
În fiecare seară, după ce se întoarce acasă de la serviciu, Chen, un activist sub acoperire din estul Chinei, deschide laptopul și se angajează în lupta sa împotriva unei rețele globale care mutilază și ucide pisici pentru profit. El face parte dintr-o echipă de detectivi de pe internet care își propune să închidă aceste grupuri, care au câștigat popularitate pe platforme precum Telegram, X și YouTube.
Conform unei anchete exclusive, aceste grupuri au un fetiș sexual pentru cruzimea față de animale, cunoscut sub numele de „zoosadism”, și obțin plăcere din suferința pisicilor. Jenny Edwards, criminolog și specialist în abuzul asupra animalelor, afirmă că fenomenul a devenit internațional, iar tortura pisicilor este în creștere, în special în China, unde nu există legi împotriva cruzimii față de animale.
Infiltrarea în rețelele de tortură
CNN a reușit să se infiltreze în grupuri de chat criptate din China care promovează tortura pisicilor. În aceste grupuri, tortura este banalizată și celebrată, membrii competiționându-se pentru a sugera cele mai inventive forme de abuz. Chen a observat o creștere de 500% a videoclipurilor cu torturi adăugate pe Telegram între iunie 2024 și februarie 2025, cu un nou videoclip încărcat în medie la fiecare 2,5 ore.
În primele două luni ale anului 2025, au fost încărcate peste 500 de videoclipuri noi, majoritatea de la autori necunoscuți. O parte din acest conținut a fost disponibil pe YouTube, dar canalul a fost eliminat după ce CNN a solicitat un comentariu.
Cultura torturii și complicitatea
Activista Lara din Londra monitorizează răspândirea globală a acestui conținut. Ea a observat că cei care torturează pisici sunt adesea tratați ca vedete în grupurile lor. Chen, care interacționează cu torturatorii pentru a aduna informații, a reușit să dezvăluie identitatea a peste o duzină de autori.
În aceste rețele există o terminologie specifică, iar creatorii sunt numiți „ștergători de pisici” sau „stăpâni”, iar consumatorii „sponsori”. Aceștia din urmă pot comanda tortura pisicilor, alegând animalul și metodele de ucidere, totul contra cost. Această subcultură se consideră justițiari care „eliberează” lumea de „pisicile rele”.
Fetișul și efectele asupra sănătății mintale
Un consumator chinez, Zhang, a declarat că vizionarea acestor videoclipuri îi provoacă o excitare sexuală, afirmând că a cheltuit mii de dolari pe astfel de conținut. El ascunde această activitate de familia sa, recunoscând că îi place să privească femei torturând pisici.
Criminologul Jenny Edwards afirmă că acest fetiș este legat de sadism și comportamente antisociale, subliniind că mulți dintre acești consumatori duc o viață dublă, ascunzându-și înclinațiile. De asemenea, mulți dintre torturatori au amenințat activiștii care încearcă să le dezvăluie identitatea.
Legislația și reacțiile internaționale
În China, mass-media a raportat cazuri de abuz asupra pisicilor, dar autorii nu au suferit consecințe legale. În contrast, alte țări au arestat torționarii de pisici în ultimii ani. Activista Lara afirmă că rețelele de tortură se extind și imită ceea ce se întâmplă în China.
Peter Li, profesor asociat la Universitatea din Houston-Downtown, subliniază că China este singura țară industrializată care nu are legi împotriva cruzimii față de animale. El consideră că este timpul ca China să adopte o legislație în acest sens, dat fiind că abuzul asupra animalelor poate genera comportamente imitative și insensibilitate în rândul tineretului.
Concluzie
Activistii, precum Chen și Lara, continuă să lupte împotriva acestei subculturi, în ciuda impactului emoțional și mental pe care îl au aceste activități asupra lor. Chen a solicitat ajutor pentru sănătatea sa mintală, dar va continua să se conecteze cu rețelele în speranța de a opri depravarea, considerând că „cineva trebuie să o facă”.
