Netanyahu solicită Hamas să renunțe la violență și le propune liderilor din Gaza o oportunitate de exil
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut duminică Hamas să depună armele, afirmând că liderii săi ar putea părăsi astfel Fâșia Gaza, în contextul în care armata Israelului bombardează constant teritoriul palestinian. Un atac israelian recent a vizat o casă și un cort care adăpostea persoane strămutate în Khan Younès, soldându-se cu moartea a opt persoane, dintre care cinci copii, în prima zi a Eid al-Fitr, sărbătoarea care marchează sfârșitul lunii de post musulman Ramadan.
„Lumea sărbătorește Eid în timp ce noi ne trimitem fiii și copiii la morgă. Cât va dura această situație?”, a întrebat retoric Mohamed al-Qadi, care și-a pierdut sora și nepotul în bombardamentul din Khan Younès.
Un armistițiu fragil, care a intrat în vigoare pe 19 ianuarie, s-a năruit pe 18 martie, când Israelul a reluat raidurile aeriene și ofensiva terestră în Gaza pentru a exercita presiuni asupra Hamas să elibereze ultimii ostatici israelieni. Războiul din Gaza a fost declanșat de un atac fără precedent asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, efectuat de mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Hamas și Israelul au declarat că au primit o nouă propunere de armistițiu din partea mediatorilor – Egipt, Qatar și Statele Unite – menită să restabilească încetarea focului și să asigure eliberarea ostaticilor răpiți în timpul atacului din 7 octombrie. Netanyahu a subliniat: „Hamas trebuie să depună armele. Liderii săi vor fi (apoi) lăsați să plece.”
Sâmbătă, un oficial al Hamas, Khalil al-Hayya, a declarat că mișcarea sa a aprobat o nouă propunere de încetare a focului și a îndemnat Israelul să o sprijine, subliniind totuși că „armele de rezistență” reprezintă „o linie roșie”. Israelul a confirmat primirea propunerii și a prezentat o contra-propunere ca răspuns, fără a oferi detalii suplimentare.
Atacul din 7 octombrie a dus la moartea a 1.218 persoane de partea israeliană, majoritatea civili. Din cele 251 de persoane răpite, 58 sunt încă reținute în Gaza, dintre care 34 au decedat. Ca ripostă, Israelul a lansat o ofensivă militară de amploare care s-a soldat cu cel puțin 50.277 de morți în Gaza, majoritatea civili, conform Ministerului Sănătății al Hamas, ale cărui cifre sunt considerate fiabile de ONU.
Recent, Semiluna Roșie palestiniană a raportat descoperirea cadavrelor a 15 salvatori uciși de tirurile armatei israeliene asupra ambulanțelor în Rafah. Armata israeliană a recunoscut că a deschis focul asupra ambulanțelor, considerând vehiculele „suspecte”. Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie s-a declarat „indignată” de aceste decese.
Războiul a provocat un dezastru umanitar în Gaza, unde aproximativ 2,4 milioane de locuitori trăiesc în condiții foarte grele, fiind strămutați de mai multe ori. În plin armistițiu, Israelul a interzis intrarea ajutoarelor umanitare în Gaza începând cu 2 martie.
Președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la Netanyahu să „înceteze atacurile asupra Gaza și să revină la încetarea focului”. Armata israeliană a activat sirenele antiaeriene în mai multe regiuni, anunțând interceptarea unei rachete trase din Yemen, care a fost revendicată de rebelii houthi ca acțiune de solidaritate cu palestinienii.
Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război și crime împotriva umanității în Gaza, urmează să călătorească în Ungaria între 2 și 6 aprilie, unde premierul ungar Viktor Orban a denunțat decizia CPI, considerând-o „rușinoasă”.
