BNR: Semnal de alarmă privind riscurile bugetare
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, subliniază că reconfirmarea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor este un semnal de încredere, dar nu anulează riscurile legate de dezechilibrele bugetare și externe. Acesta a făcut aceste declarații pe blogul său, evidențiind necesitatea consolidării eforturilor de ajustare fiscală prin reforme.
Riscurile bugetare și ajustarea necesară
România a evitat încadrarea ratingului de țară în categoria „junk” datorită măsurilor fiscale adoptate recent. Marinescu avertizează că, deși s-a evitat un impact negativ sever asupra dezvoltării economice a țării, urmează o etapă crucială în care eforturile de ajustare trebuie intensificate. El menționează că nevoia de corecție bugetară este urgentă, având în vedere deficitul bugetar de 9,3% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ajustarea deficitului a început cu bugetul curent prin măsuri precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public. Totuși, construcția bugetară pentru 2025 a fost fragilă, deficitul estimat crescând de la 7% la 9% din PIB. Aceste evoluții impun o intensificare a eforturilor de corecție bugetară, reflectate în „Pachetul 1” de măsuri.
Compararea cu Grecia și Argentina
Marinescu subliniază diferențele fundamentale între România și Grecia din 2009, menționând că datoria guvernamentală a României era de 55% din PIB, comparativ cu aproape 130% în cazul Greciei. De asemenea, România are un sector bancar rezilient, deși interconexiunea cu sectorul guvernamental a crescut. El avertizează asupra riscurilor de a adopta măsuri de austeritate extreme, așa cum s-a întâmplat în Argentina, care ar putea afecta negativ funcționalitatea statului și a serviciilor publice.
Necesitatea reformelor structurale
Marinescu afirmă că România se confruntă cu o structură de venituri fiscale scăzută, de aproximativ 27% din PIB, care limitează capacitatea de ajustare. Reformele administrative trebuie să îmbunătățească eficiența relației dintre stat și cetățean, în special în sectoare precum educația și sănătatea, unde există deficite severe în resurse umane.
Impactul măsurilor fiscale asupra economiei
Implementarea unor politici de ajustare fiscală trebuie să fie echilibrată cu măsuri care să sprijine creșterea economică. Marinescu avertizează că soluțiile de creștere a veniturilor nu pot fi limitate la reducerea cheltuielilor, având în vedere riscurile de stagnare economică. Este esențial să se protejeze investițiile în infrastructură și competitivitatea sectorului privat.
Concluzie
În concluzie, România se află într-un moment critic în gestionarea dezechilibrelor bugetare, iar implementarea unor politici publice eficiente și echilibrate este esențială pentru asigurarea stabilității financiare și a creșterii economice viitoare.
