Boloș: România va primi o parte din fondurile PNRR, 1,3 miliarde de euro, la finalul lunii mai
Cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) urmează să fie încasată parţial la sfârşitul lunii mai, având o valoare de 1,3 miliarde de euro, a declarat ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la finalul şedinţei de Guvern. Guvernul a aprobat continuarea procesului de renegociere și modificare a PNRR, cu scopul de a finaliza modificările negociate și aprobate de Comisia Europeană până la 31 august 2026.
„Obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime, fără penalități”, a adăugat Boloș. Până în prezent, România a încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanţare și cele două cereri de plată anterioare. De asemenea, la sfârşitul lunii aprilie, România a depus aplicaţii de plată din Politica de Coeziune, ce reprezintă o a doua sursă de finanțare, cu un buget total de 44 de miliarde de euro, în valoare de 1,8 miliarde de euro.
„Aceste investiţii sunt compatibile cu PNRR, în domeniul infrastructurii de apă și canalizare, transport sau conectivitate”, a precizat ministrul. Boloș a menționat că, în cazul în care termenele pentru obiectivele de investiţii nu pot fi respectate, acestea vor fi amânate pentru anul viitor, până pe 31 august 2026, pentru a minimiza riscul de penalități.
Comisia Europeană a anunțat, pe 25 martie, o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României, referitor la reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Totuși, jalonul 215, privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, nu a fost îndeplinit. Comisia a activat procedura de „suspendare a plăţilor”, oferind României mai mult timp pentru a îndeplini jaloanele restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele corect finalizate.
Până în prezent, 68 din cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, parte din NextGenerationEU. A treia cerere de plată include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții, menite să genereze schimbări pozitive în diverse domenii, precum tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea, pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Jalonul 215, considerat neîndeplinit, se alătură altor cinci jaloane evaluate ca fiind nesatisfăcute în comunicarea Comisiei din 15 octombrie 2024. Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor.
Comisia a transmis evaluarea preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. Dacă Comisia consideră că anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată, iar România va avea șase luni pentru a îndeplini obiectivele restante.
