Bruxelles trage un semnal de alarmă: Europa este chemată să conserve resursele de apă!
Comisia Europeană solicită statelor membre să își fixeze ținte clare pentru reducerea consumului de apă, în contextul unei crize accentuate de secetă, poluare și schimbări climatice. Strategia UE pentru „reziliență hidrică” propune o reducere cu 10% a consumului de apă până în 2030, însă măsurile nu sunt obligatorii.
Ținta de reducere a consumului de apă, care nu este obligatorie din punct de vedere legal, face parte din Strategia europeană pentru reziliență hidrică, lansată recent, ce urmărește să refacă ciclul apei, afectat de poluare, schimbări climatice și degradarea mediului. Într-o recomandare separată, Comisia Europeană încurajează țările UE să „își stabilească propriile ținte pentru eficiența utilizării apei, în funcție de circumstanțele naționale.”
Această inițiativă vine în contextul în care Europa se confruntă cu multiple probleme legate de apă, inclusiv poluarea cu PFAS și nitrați, infrastructură cu pierderi, secete mai severe și precipitații mai intense. Comisarul european pentru Mediu, Jessika Roswall, a explicat că, deși este evident că avem nevoie de ținte, situația variază semnificativ între statele membre și regiuni.
Roswall a făcut referire la un raport al Agenției Europene pentru Mediu, care identifică „sectoarele-cheie” cu potențial de economisire a apei, inclusiv energia electrică, agricultura și alimentarea publică cu apă. Strategia Comisiei nu prevede legi noi privind utilizarea apei sau poluanții de tip PFAS și nitrați, subliniind că există deja o mulțime de legislație referitoare la utilizarea durabilă a apei.
Banca Europeană de Investiții va sprijini strategia apei cu peste 15 miliarde de euro în finanțări pentru perioada 2025-2027, inclusiv pentru „infrastructuri mari și soluții bazate pe natură.” Comisia va înființa, de asemenea, o inițiativă „public-privată” pentru a „realiza o inovație tehnologică majoră” în curățarea poluării cu PFAS și alte substanțe chimice persistente. Aceasta reprezintă o schimbare față de versiunea anterioară a strategiei, care propunea un „mecanism de sprijin” pentru remedierea poluării cu PFAS și alte substanțe persistente, precum și un „parteneriat public-privat pentru detectarea și remedierea acestora.”
