Bruxelles-ul intenționează să dezvolte o rețea proprie de sateliți pentru a asigura informații strategice în domeniul militar
Comisia Europeană analizează posibilitatea creării unei noi rețele de sateliți care să furnizeze informații militare, în contextul îndoielilor cu privire la angajamentul SUA față de apărarea europeană. Sistemul ar urmări să înlocuiască parțial capacitățile SUA, după ce întreruperea de către președintele Donald Trump a schimbului de informații cu Ucraina a evidențiat dependența Europei de America.
„Având în vedere schimbările din situația geopolitică, Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale prin satelit pentru a îmbunătăți sprijinul în materie de informații geospațiale pentru securitate”, a declarat comisarul pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius.
Noua rețea de sateliți ar urma să fie utilizată pentru a detecta amenințări precum mișcarea de forțe militare și pentru a coordona acțiunile militare. Discuțiile abia au început, dar blocul comunitar european are nevoie de o rețea care să completeze alte programe utilizate pentru navigație și observarea Pământului. Aceasta ar trebui să producă informații actualizate mai des decât Copernicus, care monitorizează schimbările climatice și dezastrele naturale, generând imagini doar la fiecare 24 de ore.
Kubilius a menționat că, în ciuda costurilor ridicate și a timpului necesar pentru construcția proiectului, va întreba statele membre dacă doresc o „abordare comercială temporară”. „Căutăm să creăm un sistem specific ca serviciu guvernamental de observare a Pământului. Acesta ar avea o tehnologie înaltă și o disponibilitate ridicată a datelor”, a afirmat el. Sistemul ar funcționa pe orbita joasă a Pământului. Astfel de rețele necesită zeci de sateliți.
El a adăugat că cele mai bune sisteme comerciale pot urmări ținte și desfășurări militare cu actualizări la fiecare 30 de minute. De asemenea, Comisia achiziționează IRIS 2, propria sa rețea de bandă largă pe mai multe orbite, pe nivelul orbitei joase a Pământului. În acest an va finaliza programul Govsatcom, care va conecta sistemele statelor membre.
Kubilius a subliniat că, în cadrul unui plan de apărare, Comisia a pus la dispoziția statelor membre împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro și le va permite acestora să excludă unele cheltuieli pentru apărare din normele fiscale, pentru a nu fi înregistrate în deficit. Acest lucru le-ar permite să angajeze până la 650 de miliarde de euro în plus.
Planul ar permite, de asemenea, statelor membre să solicite Comisiei achiziționarea de arme, reunind cererea pentru a obține prețuri mai bune. Deși Comisia nu a stabilit încă modul în care ar trebui limitate cheltuielile, președintele Ursula von der Leyen a declarat că fondurile ar trebui cheltuite pe produse europene.
Kubilius a menționat că țările incluse în acest mandat ar putea include Norvegia și, „sper”, Marea Britanie. Turcia era „încă în discuție”, a adăugat acesta. El a subliniat că prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, care deține președinția rotativă a UE, s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, ceea ce reprezintă un „simbol vizibil”.
Comisarul a afirmat că fondurile ar putea fi utilizate și pentru a cumpăra arme din Ucraina pentru forțele armate ale Kievului, menționând că acestea sunt la jumătate din prețul celor occidentale „și, desigur, sprijină economia ucraineană”.
Kubilius a subliniat că planul va evidenția domeniile strategice în care țările UE sunt prea dependente de SUA, printre care capacitatea de transport aerian, realimentarea din aer și avertizarea și controlul aerian. De asemenea, va acorda prioritate unui sistem de apărare antirachetă, care ar putea costa 500 de miliarde de euro. „Suntem descoperiți”, a spus oficialul de la Bruxelles. „Vom dezvolta această apărare aeriană fiecare țară în parte sau colectiv? Cred că este mai bine să avem un sistem comun care să se coordoneze pentru a acoperi întregul teritoriu.”
