Curtea de Justiție a Uniunii Europene sesizată
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată cu privire la Legea nr. 14/2025 a cetățeniei române, care afectează direct cetățenii din Republica Moldova. Legea adoptată în martie 2025 a prelungit perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu posibilitatea extinderii excepționale cu încă 6 luni. În realitate, dosarele sunt soluționate în termen de 5-6 ani, generând un blocaj semnificativ, cu sute de mii de solicitări întârziate. Autoritatea Națională pentru Cetățenie se confruntă cu restanțe din 2018-2019.
Controverse privind aplicarea retroactivă
Una dintre cele mai contestate prevederi ale noii legi este aplicarea retroactivă a termenelor. Persoanele care și-au depus dosarele anterior sunt acum obligate să aștepte încă 2-3 ani pentru soluționare. Această măsură, justificată prin dorința de a aduce termenele la un nivel „realist”, a generat nemulțumiri și plângeri colective.
Tribunalul București solicită clarificări CJUE
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat o întrebare preliminară CJUE, cerând clarificări privind legalitatea prelungirii retroactive a termenelor și impactul asupra drepturilor fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamanții susțin că această procedură devine imposibil de parcurs și că accesul la cetățenia europeană este restricționat arbitrar.
Exemplul unui reclamant
Un caz specific, cel al reclamantului C.I., a determinat Tribunalul să solicite clarificări. Judecătorii au explicat că reclamantul vizează clarificarea dacă legislația națională face imposibilă obținerea cetățeniei și dacă aceasta afectează exercitarea drepturilor prevăzute de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Este invocat și articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale, care garantează dreptul la o cale de atac efectivă.
Referințe la jurisprudența europeană
Tribunalul face referire la hotărârile CJUE în cazurile Rottmann și Tjebbes, care stipulează că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamanții au depus cereri bazate pe un termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este considerată o încălcare a acestui principiu.
Contestații suplimentare în România
Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională, sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invocat posibile vicii de constituționalitate. Criticile se concentrează asupra termenelor excesive și a birocratizării procesului de solicitare a cetățeniei.
Impact asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt cei mai afectați, deoarece articolele 10 și 11 din lege le permit redobândirea cetățeniei pierdute. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă răspunsuri, iar mulți au dosare blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, însă schimbările legislative întârzie.
Scăderea cererilor noi
Avocații și consultanții observă o scădere a numărului de cereri depuse în 2025, explicată prin descurajarea candidaților din cauza obstacolelor birocratice. Un ghid informativ distribuit la Chișinău avertizează că necunoașterea noilor reguli poate duce la respingerea cererilor.
Cerințe suplimentare de limbă
Legea a reintrodus obligativitatea certificării cunoștințelor de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în limba română. Această cerință, eliminată în 2009, a reapărut în 2025, stârnind nemulțumirea solicitanților și protestele ONG-urilor, care au strâns peste 9.000 de semnături împotriva acestei obligații.
Birocrația complicată
Noile reglementări impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru dosarele deja depuse. Ordinul ANC nr. 85/2025, publicat pe 22 aprilie, a introdus aceste cerințe fără o campanie de informare, provocând confuzie și percepția că procesul a devenit și mai complex.
Concluzie
Noile reglementări privind cetățenia română au generat un blocaj birocratic semnificativ pentru basarabeni, afectând grav accesul acestora la cetățenia europeană și amplificând nemulțumirile în rândul solicitanților.
