Bucureștiul și provocarea poluării
Incendiul de la fabrica Antrefrig
Incendiul de ieri de la fabrica Antrefrig a afectat grav calitatea aerului din București, transformând aerul în irespirabil pentru mai multe ore. Acest incident a scos în evidență nu doar evenimentele sporadice de poluare, ci și criza zilnică a poluării din Capitală, care este unul dintre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană. Această problemă este agravată de lipsa unui plan centralizat și de infrastructura precară de monitorizare a calității aerului.
Impactul poluării asupra sănătății
Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature din cauza poluării aerului, iar mii dintre aceste cazuri au loc în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), provenite în principal din traficul rutier și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Multe stații oficiale de măsurare a calității aerului nu funcționează corect sau transmit date cu intermitențe, iar platformele independente, cum ar fi Airly și aerlive.ro, indică zilnic depășiri ale normelor de poluare.
Traficul – principalul vinovat
Bucureștiul are înregistrate peste 1,4 milioane de mașini, plus sute de mii care intră zilnic din Ilfov. Analizele de mobilitate arată că un șofer pierde, în medie, 150 de ore pe an blocat în trafic, ceea ce contribuie la emisii constante de noxe. Intersecțiile mari devin zone critice, unde nivelurile de poluare depășesc limitele sănătoase. Fără o rețea coerentă de pasaje și drumuri, problema traficului rămâne structurală.
Infrastructură de trafic și infrastructură verde
Unele administrații au început să recunoască legătura dintre trafic și poluare și au implementat măsuri integrate. De exemplu, Sectorul 3 a finalizat trei pasaje, a construit două poduri peste Dâmbovița și a deschis peste 50 de kilometri de drumuri noi, îmbunătățind astfel fluiditatea circulației și reducând emisiile. De asemenea, au fost plantate anual peste 10.000 de copaci, creând coridoare verzi care filtrează particulele în suspensie.
Lipsa unei strategii centrale
Bucureștiul se confruntă cu absența unei strategii unificate care să coreleze transportul public, fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. Sistemul național de monitorizare a calității aerului suferă de lipsuri, iar stațiile nu sunt întreținute corespunzător. Este necesară o rețea funcțională de monitorizare și o strategie integrată pentru a reduce traficul și a extinde zonele verzi. Fără aceste măsuri, Bucureștiul va continua să fie printre orașele europene cu cel mai toxic aer, iar incidentele ca cel de ieri vor rămâne vizibile, ascunzând o problemă de sănătate publică zilnică.
Concluzie
Problema poluării din București necesită o abordare integrată și coerentă, care să combine infrastructura rutieră cu măsuri de protecție a mediului pentru a asigura un aer mai curat și sănătos pentru locuitori.
