Deficitul bugetar în România
Deficitul bugetar nu provine din faptul că românii plătesc prea puține taxe, ci dintr-un model economic dezechilibrat. România exportă materii prime și importă produse finite, ceea ce subliniază lipsa unei industrii competitive adecvate.
Evaporarea veniturilor prin optimizare fiscală
Anual, 12 miliarde de euro se pierd prin optimizare fiscală sofisticată, utilizând mecanisme legale, dar discutabile economic. În fața acestei realități, guvernul a ales să abordeze problema prin majorarea impozitelor pentru toți contribuabilii, în loc să rezolve cauzele structurale ale deficitului.
Politica fiscală și controlul profitului
Un guvern responsabil ar fi trebuit să se concentreze pe oprirea scurgerii de profit. România, fiind o economie deschisă, se confruntă cu transferul marjelor economice prin servicii intragrup supraevaluate și structuri intermediare în jurisdicții cu fiscalitate favorabilă. În loc să întărească controlul asupra prețurilor de transfer, statul preferă să impoziteze suplimentar micile afaceri care nu pot muta rapid resursele.
Problemele din sectorul energetic
România beneficiază de un mix energetic diversificat, dar industria plătește energie la prețuri volatile și fără predictibilitate. În loc să creeze condiții favorabile pentru ca energia să devină un avantaj competitiv, guvernul a optat pentru intervenții administrative și taxe compensatorii.
Deficitul agroalimentar și procesarea insuficientă
Deși România produce o cantitate semnificativă de materie primă agricolă, procesarea este insuficientă. Deficitul agroalimentar este rezultatul lipsei de infrastructură adecvată pentru procesare și logistică. Ar fi fost necesare investiții în hub-uri regionale de procesare și stimulente pentru procesarea internă, dar, în schimb, s-au impus creșteri de taxe.
Importanța investițiilor străine
Investițiile străine sunt esențiale, dar fără integrare locală, acestea devin enclave. Ar fi fost necesar ca facilitățile fiscale să fie legate de un procent minim de furnizori locali și de reinvestirea parțială a profitului, pentru a construi ecosisteme industriale.
Impactul majorării impozitelor asupra economiei
Majorarea impozitelor poate genera venituri pe termen scurt, dar, într-un context economic fragil, aceasta comprimă investițiile și reduce dinamica economică. Într-o economie cu productivitate scăzută, taxe mai mari nu generează prosperitate, ci frânează economia.
Stabilitatea economică și reformele necesare
Stabilitatea reală nu se obține prin creșteri de taxe, ci prin exporturi nete pozitive, energie competitivă și integrarea lanțurilor valorice. Înainte de a majora impozitele, un guvern strategic ar trebui să implementeze reforme pentru a aborda optimizarea fiscală a multinaționalelor și să sprijine procesarea agro și exportatorii.
Concluzie
România nu are nevoie de mai multe taxe, ci de mai multă valoare adăugată și integrare economică. Este esențial să se adopte o viziune industrială pentru a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă.
