Căpițele de fân, emblemă rurală a României, riscă să dispară din peisaj
Căpițele aurii de fân au fost un simbol al vieții rurale din România timp de sute de ani. Aceste grămezi, înalte de 3 metri, reprezintă culminarea zilelor de muncă grea din miezul verii ale familiilor de la sat, de la copii până la bunici. Cu toate acestea, aceste elemente de tradiție devin tot mai rare, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat, riscă să rămână doar o amintire.
Procesul de construire a căpițelor implică tăierea ierbii până la brâu, lăsarea acesteia să se usuce în soarele fierbinte și stivuirea fânului pentru a fi depozitat pe timpul iernii. Aceste activități se repetă an de an, de generații întregi, pe câmpurile României, contribuind nu doar la hrănirea animalelor, ci și la menținerea ecosistemelor locale.
Cercetările arată că pajiștile din România sunt printre cele mai biodiverse ecosisteme terestre, adăpostind zeci de specii de insecte și peste 100 de specii de ierburi și flori. Activitatea umană, prin cultivarea și recoltarea pajiștilor, a creat un habitat bogat în viață sălbatică. Studiile sugerează că fânețele tradiționale din România pot fi mai bogate în biodiversitate decât pajiștile gestionate ca rezervații naturale.
România găzduiește unele dintre cele mai mari pășuni din Europa, gestionate prin metode tradiționale. Cu toate acestea, odată cu avansul agriculturii moderne, căpițele de fân devin un simbol al unui mod de viață pe cale de dispariție. Tinerii părăsesc satele în căutarea unor locuri de muncă în alte zone ale Europei, iar animalele de tracțiune sunt înlocuite de mașini și îngrășăminte.
În ultimii 15 ani, în localități precum Ghimeș-Făget au apărut utilaje pentru tăierea fânului, deși tractoarele mari sunt din ce în ce mai utilizate. Sarig Attila, un fermier din Ghimeș-Făget, afirmă că în ultimele decenii schimbările s-au accelerat, iar acum doar câteva familii mai construiesc căpițe de fân în maniera tradițională. Tinerii pleacă, iar costurile forței de muncă cresc, ceea ce face ca utilizarea utilajelor să fie mai rentabilă.
Directorul Fundației Adept, Nat Page, colaborează cu fermierii pentru a găsi cele mai bune modalități de a gestiona profitabil pajiștile. Activitatea sa acoperă 30.000 de hectare de pășuni din sud-estul Transilvaniei, gestionate de aproximativ 5.000 de mici fermieri. Cu toate acestea, metodele tradiționale continuă să fie distruse, iar în unele zone, jumătate dintre pajiștile cu fân rămân necosite.
