Sprijinul României pentru Ucraina
România a oferit Ucrainei un sprijin financiar, militar și umanitar estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025. Această informație a fost inclusă într-un raport al Consiliului Fiscal din România, bazat pe date europene și internaționale.
Impactul asupra deficitului bugetar
Analiza subliniază că deficitul bugetar al României nu este influențat de ajutoarele acordate Ucrainei, ci de decizii interne legate de politica fiscal-bugetară, programări financiare inadecvate și venituri fiscale insuficiente. O parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost finanțată din bugetul Uniunii Europene.
Cheltuieli de apărare
Datele referitoare la cheltuielile de apărare ale României sunt disponibile prin intermediul NATO și Eurostat. România a cheltuit 2% din PIB pentru apărare în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și este estimat la 2,3% în 2024. Cele mai mari cheltuieli sunt destinate personalului (50-55% din total) și echipamentelor, reprezentând în medie 79,8% din cheltuielile de apărare în perioada 2020-2024.
Deficit bugetar în creștere
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020. În 2019, deficitul bugetar a fost de 4,3% din PIB, depășind limita de 3% din PIB impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere. În 2020, deficitul a crescut la 9,2% din PIB din cauza impactului pandemiei Covid-19. În 2021, deficitul a scăzut la 7,1% din PIB, iar în 2022 a fost de 6,4% din PIB, în ciuda efectelor războiului din Ucraina, datorită creșterii veniturilor bugetare din inflație și suprataxării energiei.
În 2023, deficitul a crescut la 6,6% din PIB, influențat de măsuri de indexare a salariilor din sectorul public și de creșterea cheltuielilor cu energia. Se estimează că în 2024 deficitul va ajunge la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, din cauza unei creșteri semnificative a cheltuielilor comparativ cu veniturile.
Concluzie
Sprijinul României pentru Ucraina, de 1,5 miliarde de euro, reflectă un angajament semnificativ, dar nu este cauza principală a deficitului bugetar în creștere, care se datorează mai degrabă deciziilor interne și circumstanțelor economice complexe ale țării.
