Decizia CCR privind legea antiantisemitismului și xenofobiei
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, pe 10 iulie, cu unanimitate de voturi, contestațiile depuse de Partidul S.O.S. România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Oamenilor Tineri (POT) referitoare la legea care reglementează măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. CCR a considerat că adoptarea acestei legi nu constituie o ingerință asupra libertății de exprimare.
Detalii despre lege
Legea prevede sancțiuni pentru distribuirea, prin intermediul unui sistem informatic, a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, precum și pentru negarea sau diminuarea Holocaustului și a crimelor de război. Aceste fapte vor fi considerate infracțiuni și pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, în funcție de gravitate.
Argumentele Curții Constituționale
Curtea a argumentat că legea respectă exigențele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin aplicarea testului de proporționalitate. Aceasta asigură echilibrul între interesele colective și cele individuale, nefiind protejată sub incidența libertății de exprimare promovarea terorismului, a crimelor de război, incitarea la violență și ideologiile totalitare.
Obiecțiile aduse de partide
Pe 19 iunie, S.O.S. România, AUR și POT au contestat această lege, argumentând că ea ar putea alimenta un antisemitism artificial și că modificările propuse contravin Constituției României, încălcând drepturi fundamentale precum libertatea de conștiință, dreptul la identitate și libertatea de exprimare.
Concluzie
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, consolidând măsurile legislative împotriva antisemitismului și xenofobiei, dar și a discursului instigator la ură, într-o societate democratică.
