Ce sunt „superagerii”?
„Superagerii” sunt persoane de cel puțin 80 de ani care prezintă funcții cognitive similare cu cele ale unor persoane cu 20-30 de ani mai tinere. Recent, cercetările au identificat trăsături unice ale creierului acestor persoane, precum și tendința lor de a fi mai sociabile decât colegii lor de vârstă. Studiile asupra superagerilor ar putea conduce la intervenții menite să protejeze capacitatea cognitivă pe măsură ce îmbătrânim.
Caracterele unice ale creierului superagerilor
Un studiu publicat în jurnalul Alzheimer’s & Dementia detaliază caracteristicile unice ale superagerilor, evidențiind faptul că aceștia îndeplinesc criterii cognitive specifice de reamintire a cuvintelor în viața ulterioară. Cercetarea sugerează că superagerii au un număr mai mare de neuroni von Economo, cunoscuți și sub numele de „neuroni fusiformi”, care sunt implicați în procesarea emoțională și cogniția socială.
Studii și rezultate
Studiul s-a bazat pe primele 25 de ani ai Programului SuperAging de la Universitatea Northwestern, având 133 de participanți activi. Cercetătorii au efectuat 77 de autopsii pentru a analiza caracteristicile creierului participanților decedați. Superagerii au obținut scoruri similare cu cele ale persoanelor cu vârste între 56 și 66 de ani la testul Rey Auditory Verbal Learning Test. Aceștia au avut, de asemenea, un nivel mediu sau peste medie în alte domenii cognitive.
Diferențe în structura creierului
Utilizând neuroimagistica, cercetătorii au constatat că superagerii nu prezentau subțierea corticală observată la persoanele care nu sunt superageri. De asemenea, au identificat o zonă a creierului numită cingulat anterior care avea o grosime corticală mai mare comparativ cu participanții mai tineri. În această zonă, s-au observat și niveluri mai ridicate de neuroni von Economo, chiar și în comparație cu indivizii mai tineri.
Patologii și neurodegenerare
Cercetările au arătat că superagerii au avut mai puține tangles neurofibrilare, o acumulare de proteine în neuroni, comparativ cu colegii lor neurotipici. De exemplu, în corticele rhinale ale superagerilor s-au observat mai puține tangles neurofibrilare. Cercetătorii sugerează că există cel puțin două căi prin care superagerii își mențin capacitatea de memorie tânără în creierele lor în vârstă.
Biomarkeri și microglia
Analizând biomarkerii din plasmă, cercetătorii au observat niveluri mai scăzute de p-tau181 la superageri, ceea ce este consistent cu nivelurile mai scăzute de degenerare neurofibrilară. De asemenea, superagerii au avut un număr mai mic de microglia activate în materia albă, un proces care apare în îmbătrânirea fiziologică, sugerând caracteristici distincte ale microgliei în cazul acestora.
Concluzii și perspective viitoare
Studiul sugerează că superagerii pot oferi informații valoroase despre cum să prevenim declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea. Deși cercetarea are limitări, cum ar fi numărul relativ mic de participanți și lipsa unor date demografice detaliate, descoperirile ar putea conduce la dezvoltarea de strategii menite să ajute persoanele care îmbătrânesc în mod „tipic”. Studiul superagerilor ar putea oferi noi perspective asupra sănătății cognitive și a intervențiilor necesare pentru a menține funcția cerebrală în anii înaintați.
