Cereri ale rușilor și ucrainenilor în cadrul discuțiilor de la Istanbul
Ruşii şi ucrainenii se vor întâlni joi la Istanbul pentru primele discuţii bilaterale legate de rezultatul războiului din primăvara anului 2022. Discuţiile iniţiale, desfăşurate după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina, nu au reuşit să ajungă la un acord. Poziţiile oficiale ale celor două părţi înaintea acestei întâlniri sunt încă neclare.
Pozițiile Rusiei
Vladimir Putin a menţinut pretenţii maximaliste de la începutul invaziei, argumentând că procesul de reglementare trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. Printre acestea se numără dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, pe care Moscova o consideră o ameninţare existenţială. Rusia revendică anexarea a patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) şi a peninsulei Crimeea, anexată în 2014. Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că „recunoaşterea internaţională” a acestor teritorii este „imperativă” pentru soluţionarea conflictului.
Putin a justificat ofensiva din februarie 2022 prin „protecţia” vorbitorilor de limbă rusă din estul Ucrainei şi „denazificarea” unei ţări pe care o acuză că se află sub controlul puterilor occidentale. De asemenea, Moscova cere încetarea livrărilor de arme occidentale şi marginalizarea grupurilor ultranaţionaliste ucrainene. Putin a sugerat o „administraţie de tranziţie” pentru Ucraina, sub egida ONU, implicând plecarea lui Volodimir Zelenski, pe care nu îl consideră legitim.
Pozițiile Ucrainei
În Ucraina, problema concesiilor teritoriale divizează populaţia, care a suferit pierderi uriaşe începând din 2014 pentru a păstra frontierele stabilite la sfârşitul URSS. Zelenski a evocat posibilitatea unor „schimburi” teritoriale, dar insistă asupra retragerii totale a trupelor ruse. Problemele spinoase includ Crimeea, pe care Zelenski susţine că Ucraina nu o va ceda, conform Constituţiei.
Ucraina solicită „garanţii de securitate” din partea aliaţilor pentru a descuraja o nouă invazie rusă după un eventual acord de pace. Principala solicitare a Kievului este aderarea la NATO, respinsă ferm de Moscova. O altă opțiune discutată este crearea unui contingent militar occidental în Ucraina, susținut de NATO, opțiune de asemenea respinsă de Rusia.
Cererea de încetare a focului
Kievul, susținut de administrația americană, solicită o încetare a focului „necondiţionată” de 30 de zile ca o condiţie prealabilă pentru negocieri. Recent, aliaţii europeni și americanii au dat Rusiei un ultimatum de a accepta un armistiţiu sau vor fi impuse sancţiuni „masive”. Cu toate acestea, Putin a respins cererile de încetare a focului, argumentând că aceasta ar permite forţelor ucrainene să se reînarmeze.
În răspuns la presiunea internaţională, Putin a propus discuţii directe între Rusia şi Ucraina la Istanbul, marcând prima încercare de acest tip din primăvara anului 2022.
