Ce l-a determinat pe Donald Trump să devină fascinat de hărți și schimbările de nume geografice?
Schimbul de replici tensionat dintre președintele Donald Trump și prim-ministrul canadian Mark Carney, referitor la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american, a evidențiat modul în care cererile tranșante ale președintelui de a modifica harta lumii pot influența și complica politica externă a SUA. Aceste cereri au alarmat aliații, generând o luptă între Casa Albă și presa cu privire la etichetările de pe hartă și temeri că dușmanii ar putea fi încurajați în revendicările teritoriale.
Compulsia cartografică a lui Trump este legată de cariera sa în afaceri, unde a obținut putere prin dobândirea drepturilor de proprietate și branding. „Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a declarat Trump, exprimând dorința sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite. El a subliniat că, atunci când îndepărtezi „acea linie trasată artificial”, poți observa „o figură frumoasă” atunci când hărțile sunt combinate.
În 2022, Trump a afirmat că îi plac hărțile și a sugerat că Groenlanda, cu mărimea sa impresionantă, ar trebui să facă parte din Statele Unite. De asemenea, a dorit să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama și să „dețină” Gaza. Aceste declarații au stârnit tensiuni internaționale, inclusiv cu Mexicul, în urma utilizării termenului „Golful Americii” pentru a descrie Golful Mexicului, și cu Iranul, în contextul unei posibile schimbări a denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei”.
Potrivit profesorului de geografie Karl Offen, denumirea geografică este o tactică politică veche, iar „a denumi înseamnă a revendica”. Aceasta a generat consecințe geopolitice reale, devenind o problemă centrală în alegerile canadiene și provocând haos în rândul presei de la Casa Albă. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a amenințat cu acțiuni legale împotriva Google pentru acceptarea schimbării denumirii Golfului Mexicului, iar ministrul iranian de externe a avertizat asupra „mâniei tuturor iranienilor” în cazul în care Trump ar avansa cu schimbarea numelui.
Hărțile au fost esențiale pentru mesajele politice ale lui Trump, inclusiv în timpul mandatelor sale, când a folosit hărți electorale pentru a ilustra victoriile sale. De asemenea, Trump a prezentat o hartă modificată în Biroul Oval și a distribuit hărți care ilustrau „Golful Americii” și SUA unite cu Canada. Impulsurile sale expansioniste au fost formulate în termeni imobiliari, el numind Fâșia Gaza „proprietate la malul oceanului” și a distribuit un videoclip generat de inteligența artificială despre „Trump Gaza”.
În timpul întâlnirii cu Carney, Trump a subliniat că SUA este „jefuită” economic de Canada și a susținut că ambelor țări le-ar fi mai bine dacă Canada ar adera la uniune. De asemenea, a menționat că SUA au interese de securitate în Groenlanda, în contextul amenințărilor din partea Rusiei și Chinei.
Fascinația lui Trump pentru Canada și Groenlanda ar putea fi, de asemenea, legată de dimensiunile lor pe hartă, Canada fiind a doua cea mai mare țară din lume, iar Groenlanda cea mai mare insulă. Proiecțiile utilizate în cartografie pot exagera dimensiunile acestora, o tactică comună în politica cartografică.
Directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, a lăudat aprecierea lui Trump pentru geografie și istorie, subliniind că administrația sa este dedicată excepționalismului american. În tot acest context, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a transmis mesajul clar că „există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”, anticipând reacția lui Carney.
În concluzie, fascinatia lui Trump pentru hărți și schimbările de denumiri geografice este strâns legată de percepțiile sale asupra puterii, proprietății și influenței geopolitice, având un impact semnificativ asupra politicii internaționale și relațiilor bilaterale.
