Deficitul bugetar al României în 2024
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că România se confruntă cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, un an fără crize majore. Această situație este considerată extrem de gravă, având în vedere că în 2023 deficitul a fost de 7% din PIB. Rădulescu subliniază că un astfel de deficit înseamnă că, practic, România trăiește pe datorie, iar o lună din an a fost finanțată din împrumuturi.
Impactul deficitului asupra cetățenilor
Conform lui Rădulescu, românii vor trebui să facă sacrificii, iar cei mai afectați vor fi cei cu venituri mici. Acesta a subliniat că nu există altă soluție decât reducerea consumului pentru a gestiona situația. Măsurile recente, cum ar fi majorarea TVA-ului și a accizelor, au fost implementate pentru a reduce deficitul, dar impactul s-a resimțit în mod special în rândul celor cu venituri reduse.
Provocările politice și economice
Rădulescu a menționat că blocajele politice pot împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice, chiar și o reducere de 10% a acestora fiind insuficientă. De asemenea, el a evidențiat că nu s-au văzut măsuri semnificative în ceea ce privește întreprinderile de stat și pensiile magistraților, care sunt considerate excesiv de mari.
Consecințele pe termen lung
Rădulescu a avertizat că, în condițiile în care România continuă să trăiască pe datorie, se va ajunge la un moment în care datoriile trebuie plătite. Aceasta va duce la o presiune și mai mare asupra economiei și asupra cetățenilor, în special asupra celor cu venituri mici, care suportă povara cea mai mare a acestor măsuri economice.
În concluzie, situația economică a României se prezintă ca una provocatoare, cu un deficit bugetar alarmant care necesită măsuri urgente și eficiente, altfel cetățenii, și în special cei vulnerabili, vor continua să sufere consecințele.
