Preferințele politice ale românilor în 2026
Un sondaj recent realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 a relevat o situație surprinzătoare în peisajul politic românesc: Nicolae Ceaușescu este perceput ca cel mai apreciat lider din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist.
Scenariul votului
Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41% din voturi, depășind semnificativ președinții care au condus țara după 1989. Clasamentul preferințelor românilor pentru liderii postdecembriști este următorul:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Distribuția preferințelor
Datele sondajului arată că simpatia pentru Ceaușescu este mai pronunțată în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu rămâne preferatul antreprenorilor și al celor cu studii superioare, precum și al locuitorilor din orașele mari.
Reacțiile generațiilor
Un aspect interesant al studiului este atitudinea diferită între generații. Generația X, cu vârste între 46 și 61 de ani, este cea mai reticentă față de Ceaușescu, având un scor de 36%. În schimb, Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani), care au trăit comunismul doar prin povești sau manuale, manifestă o simpatie mai mare față de Ceaușescu, cu 46% și, respectiv, 42%.
Preferințele pentru lideri internaționali
Referitor la personalitățile internaționale, românii se împart între modelele progresiste și cele de dreapta:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat în special de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, atractiv pentru electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor
Chiar dacă mulți români arată simpatie pentru lideri autoritari, pragmatismul se dovedește a fi un factor important în evaluarea stabilității statelor. Studiul a clasificat țările după gradul de încredere, cu Japonia și Germania în frunte, iar Rusia și Coreea de Nord la polul opus. Ucraina se află pe locul trei în topul neîncrederii, afectată de conflictul prelungit.
Metodologia sondajului
Studiul a fost realizat prin metoda CAWI pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, având o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele evidențiază un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, conturând un peisaj politic în care trecutul influențează percepțiile contemporane.
Concluzie
Preferințele românilor pentru Nicolae Ceaușescu, chiar și după decenii de la căderea comunismului, sugerează o nostalgie profundă și o reevaluare a liderilor din trecut în contextul actual, evidențiind diviziunile sociale și culturale persistente.
