Celebrăm astăzi, sâmbătă, 30 august, omagiul adus celor doi sfinți ierarhi de către Biserică.

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Omagiul adus Sfinților Ierarhi

Pe 30 august, Biserica sărbătorește omagiul celor doi sfinți ierarhi, Sfântul Varlaam și Cuviosul Ioan, alături de Sfântul Ierarh Alexandru.

Sfântul Varlaam – Mitropolit al Moldovei

Sfântul Varlaam a fost mitropolit al Moldovei între 1632 și 1653. Născut în jurul anului 1590, numele său de botez a fost Vasile, provenind din familia Moțoc, o familie de răzeși. A intrat în obștea Mănăstirii Secu, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam și a fost numit egumen și arhimandrit. În 1632, arhimandritul Varlaam a devenit mitropolit al Moldovei în timpul domniei voievodului Alexandru Iliaș.

Mitropolitul Varlaam, cu sprijinul lui Petru Movilă al Kievului, a înființat prima tipografie românească din Moldova în 1640, la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. A organizat Sinodul de la Iași din 1642, care a aprobat Mărturisirea de credință alcătuită de Petru Movilă. În 1639, a fost propus ca unul dintre candidații pentru scaunul de patriarh ecumenic al Constantinopolului. A tradus lucrarea „Scara” a Sfântului Ioan Scărarul, printre primele opere patristice filocalice traduse în limba română. Sfântul Varlaam s-a retras la Mănăstirea Secu în 1653, unde a trăit până la moartea sa în 1657.

Cuviosul Ioan – Episcop și colaborator al mitropolitului Dosoftei

Cuviosul Ioan, episcopul Romanului, s-a născut în ținutul Putnei și a intrat în monahism la Mănăstirea Râșca. A fost ales egumen la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Cetatea Neamț, apoi la Secu. A păstorit ca episcop la Huși (1667-1674) și Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al mitropolitului Dosoftei al Moldovei. S-a mutat la cele veșnice în 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu.

- Publicitate -
Ad Image

Sfântul Ierarh Alexandru – Lupta împotriva ereziei ariene

Sfântul Ierarh Alexandru a fost patriarh al Constantinopolului în timpul lui Constantin cel Mare (306-337). A dus o luptă susținută împotriva ereziei ariene, care susținea că Fiul nu are o natură identică cu a Tatălui. A participat la Sinodul I ecumenic, formulând răspunsul ortodox împotriva acestei erezii, stabilind că esența Fiului este identică cu a Tatălui. La cererea Sfântului Împărat Constantin, a refuzat să-l primească pe Arie la Sfintele Taine, rugându-se lui Dumnezeu pentru mântuirea Bisericii. Arie a murit în drumul său spre biserică, conform tradiției.

Concluzie

Omagiul adus acestor sfinți subliniază importanța lor în istoria Bisericii și în apărarea credinței ortodoxe, având un impact semnificativ asupra spiritualității și culturii românești.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *