Cercetare asupra impactului efortului ucrainean de a-l atrage pe Donald Trump prin rezervele de minerale rare asupra Kievului
Ucraina este considerată una dintre cele mai importante locații din lume pentru mineralele esențiale, inclusiv pământuri rare, necesare pentru a susține o economie modernă. Această situație a fost un argument folosit de oficialii de la Kiev pentru a-l atrage pe președintele american Donald Trump în sprijinul țării. Cu toate acestea, interesul lui Trump pentru Ucraina pare să se limiteze la extragerea de fonduri, nu la asigurarea unei păci durabile.
Un înalt oficial familiarizat cu negocierile a declarat că oferta Ucrainei de minerale critice reprezenta un moment de securitate vital pentru țară, având în vedere resursele valoroase precum titanul și uraniul. Dacă Rusia ar controla aceste resurse, ar fi un dezastru pentru aliații Kievului. Cu toate acestea, manevra legată de minerale s-a transformat într-un dezastru politic, iar Ucraina s-ar putea să nu dispună de toate resursele promise. Extracția mineralelor necesită investiții masive și timp îndelungat, ceea ce nu se aliniază cu așteptările lui Trump.
Inițial, mineralele au fost incluse într-un acord de pace propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care includea invitația de a adera la NATO și angajamente din partea Occidentului pentru sprijin militar continuu. Totuși, în urma unor negocieri, oferta s-a redus doar la minerale, generând o problemă existențială pentru Ucraina.
Un moment critic a avut loc în februarie, când secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a venit cu o propunere de acord care prevedea predarea a jumătate din mineralele de pământuri rare ale Ucrainei către companiile americane. Zelenski a reacționat cu indignare, iar negocierile ulterioare au dus la un acord mai echitabil care urma să fie semnat la Casa Albă. Aceasta întâlnire s-a transformat însă într-un eșec, Trump și vicepreședintele JD Vance atacându-l pe Zelenski, care a părăsit Biroul Oval fără a obține un acord.
Statele Unite au revenit ulterior cu o nouă propunere, care părea să revină la elementele toxice ale primului proiect, fără a oferi garanții de securitate sau ajutoare suplimentare, dar acordând Washingtonului acces preferențial la resursele naturale ale Ucrainei și control financiar asupra fondului de stat pentru reconstrucție. Volodimir Landa, analist principal la Centrul pentru Strategie Economică din Kiev, a subliniat că acest proiect subminează autonomia Ucrainei și afectează perspectivele de aderare la Uniunea Europeană.
În timp ce Ucraina caută să nu provoace furia lui Trump, oficialii încearcă să ajusteze acordul fără a-l stârni. Landa a menționat că investitorii ar putea fi descurajați de necesitatea rambursării miliardelor de dolari către SUA, ceea ce ar putea complica reconstrucția Ucrainei.
O întrebare esențială rămâne: cât de multe resurse minerale are de fapt Ucraina? Conform ONU, țara deține aproximativ 5% din rezervele mondiale de pământuri rare, inclusiv litiu, beriliu, niobiu, tantal, titan, nichel, cobalt, grafit și fosfat, toate fiind esențiale pentru sectoarele energetic, tehnologic și de apărare. Alla Vasilenko, cercetător principal la Institutul de Studii Geologice al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, a declarat că majoritatea acestor resurse au fost descoperite în perioada 1960-1980, dar extragerea lor se complică din cauza reglementărilor și a opiniei publice.
Extracția mineralelor va fi o provocare, având în vedere că războiul trebuie să se încheie înainte de a putea începe exploatarea resurselor. Ucraina are nevoie urgentă de investiții nu doar în minerit, ci și în industria de prelucrare. Andrii Brodskii, CEO al Velta Group, a menționat că Ucraina trebuie să atragă miliarde de dolari în investiții directe pentru a-și dezvolta sectorul minier. De exemplu, pentru a pune în funcțiune mina de litiu, ULM estimează că ar avea nevoie de 350 de milioane de dolari în investiții.
Obiectivul inițial al guvernului ucrainean a fost ca Statele Unite să devină partenerul de securitate pentru a ajuta la reconstrucția țării după război și pentru a descuraja atacurile rusești viitoare. Totuși, nu este clar dacă acordul negociat în prezent reușește să ofere acest compromis necesar.
