Cercetările dezvăluie cât de bine percep animalele comunicarea umană
Cercetările recente arată cât de bine pot animalele să înțeleagă limbajul uman, de la câini care recunosc sute de cuvinte până la primate care comunică prin simboluri. Studiile sugerează că animalele pot învăța să recunoască cuvinte, simboluri și chiar structuri de bază ale limbajului uman.
Un exemplu iconic este Clever Hans, un cal din Germania, care a devenit faimos la începutul secolului XX pentru abilitatea sa aparentă de a înțelege limba germană și de a rezolva probleme de matematică. Totuși, cercetările ulterioare au arătat că Hans reacționa la indicii subtile din limbajul corporal al antrenorului, fără a înțelege cu adevărat limbajul.
Studiile din anii ’60 și ’70 asupra limbajului la animale, care au inclus primate, păsări și delfini, au fost criticate de sceptici care afirmau că animalele nu făceau decât să imite comportamentele antrenorilor. Deși multe animale pot recunoaște tonuri de voce și gesturi, rămâne neclar dacă pot înțelege sensul cuvintelor sau concepte mai complexe, precum gramatica.
Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că, prin antrenament, anumite animale pot recunoaște sunetele și semnificațiile unor cuvinte specifice. Simon W. Townsend, profesor de antropologie evolutivă la Universitatea din Zürich, afirmă că, deși limbajul este unic pentru oameni, există asemănări surprinzătoare între sistemele de comunicare ale animalelor și ale oamenilor.
Primatele și comunicarea prin simboluri
Un exemplu notabil în acest sens este Koko, o femelă gorilă care a învățat aproximativ 1.000 de semne dintr-o versiune modificată a limbajului semnelor american (ASL) și putea înțelege peste 2.000 de cuvinte în limba engleză. Un alt exemplu celebru este Kanzi, un mascul bonobo care a trăit între 1980 și 2025 și a fost recunoscut pentru abilitățile sale avansate de comunicare. Kanzi utiliza o tastatură cu 200 de simboluri pentru a comunica, exprimând concepte precum obiecte, acțiuni și locuri.
Potrivit lui Townsend, care a colaborat direct cu Kanzi, acesta „a învățat comunicare simbolică, ceea ce este o caracteristică a sistemului de comunicare al unei alte specii.” Studiile au evidențiat că Kanzi putea aranja simbolurile într-o ordine corectă mai frecvent decât prin întâmplare, deși unii cercetători rămân sceptici în privința înțelegerii lui asupra sintaxei. Într-un studiu din 1993, Kanzi a reușit să execute corect sarcini formulate în propoziții noi în 75% din cazuri, depășind performanța unui copil de 2 ani și jumătate.
Câinii și sensibilitatea la vocea umană
Câinii, care trăiesc alături de oameni de peste 14.000 de ani, au dezvoltat o sensibilitate remarcabilă la vocea umană. Un exemplu este Chaser, un border collie care a învățat peste 1.000 de cuvinte. În 2011, un studiu a demonstrat că Chaser putea distinge între comenzi precum „adu șoseta la minge” și „adu mingea la șosetă”, sugerând o înțelegere de bază a sintaxei.
Profesorul Federico Rossano de la Universitatea din California, San Diego, a testat capacitățile cognitive ale câinilor folosind panouri cu butoane care redau cuvinte înregistrate. Într-un experiment cu 59 de câini, aceștia au reacționat corect la cuvinte precum „afară” și „joacă” fără a avea alte indicii contextuale. Acest studiu sugerează că câinii pot recunoaște cuvinte individuale și le pot asocia cu acțiuni, chiar și fără ajutorul gesturilor sau al contextului. Totuși, alte cercetări indică dificultăți în a distinge cuvinte care diferă doar printr-un sunet, cum ar fi „șezi” și „sezi”.
Rossano subliniază că cercetările sale nu urmăresc să demonstreze că animalele pot vorbi, ci sugerează că există o capacitate cognitivă mai mare în rândul animalelor decât se credea anterior.
