Cerințele Rusiei pentru restabilirea păcii în Ucraina
Rusia a comunicat Ucrainei, în cadrul negocierilor de pace desfășurate luni, că va accepta încetarea războiului doar cu condiția ca Kievul să renunțe la mari porțiuni de teritoriu și să limiteze numărul armatei sale. Aceste detalii au fost incluse într-un memorandum publicat de agenția de știri Interfax.
Memorandumul stipulează că o soluționare a conflictului ar necesita recunoașterea internațională a Crimeei, anexată unilateral de Rusia în 2014, precum și a altor patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le revendică. Ucraina trebuie să își retragă forțele din aceste regiuni, conform cerințelor Rusiei.
Printre cerințele Moscovei se află și transformarea Ucrainei într-o țară neutră, excluzând aderarea la NATO, protejarea drepturilor vorbitorilor de limbă rusă, declararea limbii ruse ca oficiale și adoptarea unei interdicții legale împotriva „glorificării nazismului”. Ucraina respinge acuzațiile de nazism ca fiind absurde și neagă orice discriminare a vorbitorilor de limbă rusă.
Condiții drastice pentru un armistițiu
Rusia a oficializat condițiile pentru orice încetare a focului, prezentând două opțiuni considerate neviabile de Ucraina. Prima opțiune impune o retragere militară completă a Ucrainei din regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Deși Rusia controlează integral Luhansk, deține aproximativ 70% din restul regiunilor menționate.
Cealaltă opțiune include oprirea desfășurărilor militare ucrainene și a ajutoarelor externe, precum comunicații prin satelit și informații. De asemenea, Ucraina ar trebui să ridice legea marțială și să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în termen de 100 de zile.
Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, a sugerat o „încetare a focului specifică de două până la trei zile” pentru a permite recuperarea trupurilor soldaților căzuți. Termenii negocierilor de la Istanbul subliniază refuzul Moscovei de a face compromisuri în ceea ce privește obiectivele sale, în ciuda apelurilor internaționale de a pune capăt conflictului.
Reacția Ucrainei și propunerile de discuții
Ucraina a respins în mod repetat condițiile Rusiei, considerându-le echivalente cu capitularea. Ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina va analiza documentul rusesc, dar nu l-a comentat imediat.
Delegatiile părților implicate s-au întâlnit la Istanbul timp de o oră, convenind să schimbe prizonieri de război, concentrându-se asupra celor mai tineri și grav răniți, precum și să înapoieze trupurile a 12.000 de soldați decedați. Ucraina a prezentat o listă cu 400 de copii despre care susține că au fost răpiți, dar Rusia a fost de acord să repatrieze doar 10 dintre aceștia, afirmând că mutarea a fost pentru a-i proteja.
Ucraina a propus organizarea de noi discuții până la sfârșitul lunii iunie, dar consideră că o întâlnire directă între președinții Zelenski și Putin este esențială pentru soluționarea problemelor în litigiu.
Intensificarea conflictului și operațiuni recente
Pe teren, conflictul s-a intensificat, Rusia desfășurând atacuri cu drone fără precedent, în timp ce Ucraina a realizat o operațiune masivă de atac asupra bombardierelor rusești cu rază lungă de acțiune. Această operațiune a fost descrisă de analiștii militari occidentali ca fiind una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni ucrainene din război.
În ciuda avertismentelor repetate ale lui Putin privind puterea nucleară a Rusiei, Ucraina a demonstrat că nu se va preda și că nu va ceda în fața ultimatumurilor. Președintele Zelenski a reafirmat că Ucraina nu dorește să lupte, dar se va apăra cu toate forțele sale, având în vedere că inamicul nu își oprește atacurile.
