China inaugurază primul reactor operativ pe bază de thoriu
Oamenii de știință chinezi au realizat o descoperire majoră în domeniul energiei curate prin reîncărcarea unui reactor funcțional cu thoriu și săruri topite, marcând un pas important în utilizarea thoriului ca alternativă mai sigură și mai abundentă la uraniu în energia nucleară.
Acest progres a fost anunțat într-o reuniune cu ușile închise la Academia Chineză de Științe (CAS) pe 8 aprilie, când Xu Hongjie, cercetătorul șef al proiectului, a împărtășit vestea cu colegii săi. Reactorul experimental, situat în deșertul Gobi, generează 2 megawați de energie termică și folosește sare topită pentru a transporta combustibilul și a gestiona căldura, thoriul servind drept sursă de combustibil radioactiv.
Experții consideră că reactoarele pe bază de thoriu reprezintă următorul salt în inovarea energetică. Unele estimări sugerează că o singură mină bogată în thoriu din Mongolia ar putea teoretic să satisfacă nevoile energetice ale Chinei timp de zeci de mii de ani, generând mult mai puține deșeuri radioactive comparativ cu reactoarele pe bază de uraniu.
Xu a declarat că China ocupă acum o poziție de vârf în acest domeniu, comparând cursa internațională cu o fabulă clasică în care „iepurele fac uneori greșeli sau devin leneși, iar țestoasa își valorifică șansa”.
Avantajele thoriului în energia nucleară
Thoriul oferă mai multe avantaje față de uraniu. Este mult mai abundent în scoarța terestră și produce mai puține deșeuri radioactive cu durată lungă de viață. Produsele sale secundare sunt mai puțin potrivite pentru armament, ceea ce reduce riscurile de securitate. Reactorul funcționează la presiune atmosferică și limitează în mod natural supraîncălzirea, îmbunătățind astfel siguranța generală.
Aceste caracteristici fac reactoarele cu thoriu atractive într-o lume care caută surse de energie curate și sigure.
Progresele realizate în China
În anii 1960, cercetătorii americani au construit și testat primele reactoare cu săruri topite, dar Statele Unite au abandonat programul în favoarea tehnologiei bazate pe uraniu. Xu a menționat că SUA și-au lăsat cercetările disponibile publicului, așteptând un succesor, iar China a devenit acel succesor. Echipa de la CAS Shanghai Institute of Applied Physics a studiat documente americane declasificate, a recreat vechile experimente și apoi a dezvoltat tehnologia mai departe.
Construcția reactorului actual a început în 2018, echipa crescând de la câteva zeci de cercetători la peste 400. Reactorul a atins punctul critic în octombrie 2023, a atins puterea maximă în iunie 2024 și a finalizat cu succes reîncărcarea cu thoriu în timpul operării, la doar patru luni distanță.
Viitorul energiei nucleare cu thoriu
Xu a subliniat că echipa a ales calea mai grea, dar mai semnificativă, concentrându-se pe construirea unei soluții din lumea reală, în loc să urmărească doar rezultate academice. De asemenea, a menționat momentul simbolic al acestei realizări, făcând referire la detonarea primei bombe cu hidrogen a Chinei, acum 57 de ani, și la aspirația țării de a avea un impact similar pe piața globală a energiei.
China lucrează deja la un reactor mult mai mare cu thoriu și săruri topite, care ar trebui să ajungă la punctul critic până în 2030 și să genereze 10 megawați de electricitate.
