Impactul economic al violenței
Violența a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii, cu un impact economic global de aproape 20 de trilioane de dolari în 2024, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au ajuns la 9 trilioane de dolari, reprezentând aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora a subliniat că această creștere este un semnal al tensiunilor globale în creștere.
Efectele globale asupra României
Chiar dacă România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice se resimt în bugetul național și în viața cotidiană. Creșterea riscurilor de securitate determină alocarea mai multor resurse pentru apărare, ceea ce afectează investițiile în sănătate, educație și infrastructură. 84 de țări, inclusiv România, au crescut cheltuielile de apărare în PIB. Potrivit World Economic Forum, riscurile strategice pentru România includ conflicte militare, inflația, datoria publică și presiunea asupra sistemului de sănătate.
Clasamentele internaționale de pace
În 2025, România a scăzut cu două poziții în clasamentul global al păcii, ajungând pe locul 64, conform Global Peace Index. Apropierea de conflictul din Ucraina a modificat evaluările riscurilor de securitate, iar Costin Ciora a menționat că percepția riscurilor de conflict armat este acum mai ridicată decât în anii anteriori.
Riscul de sărăcie și vulnerabilitatea socială
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, adică aproape unul din cinci cetățeni. Datele INS arată că copiii și tinerii sunt cele mai afectate categorii, cu peste 26% dintre copiii sub 18 ani și 22% dintre tinerii între 18 și 24 de ani sub pragul de sărăcie. Discrepanțele regionale sunt semnificative, București-Ilfov având una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei, în contrast cu regiuni precum Sud-Vest Oltenia, unde rata se apropie de 30%.
Costurile violenței
Violența nu se măsoară doar prin numărul de infracțiuni raportate, ci are un impact major asupra bugetului public. Costurile directe includ pagube materiale și cheltuieli medicale, în timp ce costurile indirecte sunt mai greu de cuantificat, incluzând pierderi de productivitate și traume psihologice. Costin Ciora a subliniat că violența afectează resursele statului și reduce investițiile în educație, inovare și sănătate.
Dificultățile economice ale românilor
Aproape 40% dintre români nu își permit cheltuieli neprevăzute, iar aproape 60% nu își permit o vacanță de o săptămână pe an. Aceste dificultăți cresc tensiunea socială și pot conduce la soluții riscante, inclusiv infracționalitate. România se află sub media europeană în educația superioară, cu doar 23% dintre români având studii terțiare.
Copiii, cea mai vulnerabilă categorie
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce sporește riscul de excluziune socială în viitor. Dacă nu se investește în educație și sprijin social, opțiunile acestor copii sunt limitate, crescând riscul de delincvență. Aproximativ 42% dintre femeile din România au raportat că au fost victime ale violenței fizice, iar 37% au fost agresate de parteneri, generând costuri economice semnificative.
Concluzie
Violența generează sărăcie, sărăcia alimentează criminalitatea, iar criminalitatea erodează economia. Intervenții punctuale sunt esențiale pentru a rupe acest cerc vicios, iar educația este cheia soluțiilor pe termen lung.
