Veniturile liderilor români comparate cu oficialii europeni
Mulți români ar putea presupune că președintele țării are unul dintre cele mai mari salarii din sectorul public, dar realitatea este diferită. Nicușor Dan, actualul președinte al României, a declarat că în prezent câștigă mai puțin decât în perioada în care a fost primar general al Capitalei.
Salariul lui Nicușor Dan
Într-un interviu cu Frankfurter Allgemeine Zeitung, Nicușor Dan a dezvăluit că venitul său lunar este de 15.500 de lei, echivalentul a aproximativ 3.000 de euro, sumă ce include indemnizațiile aferente funcției. „Ca primar al Bucureștiului câștigam 21.000 de lei pe lună, iar acum, ca președinte, câștig 15.500 de lei”, a explicat el. De asemenea, a anunțat o reducere de 20% a bugetului Administrației Prezidențiale, ca un semnal de responsabilitate în contextul presiunilor financiare actuale.
Venitul lui Mugur Isărescu
Comparativ, guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, câștigă 85.238 de lei lunar, aproximativ 17.000 de euro. Pe lângă acest venit, Isărescu beneficiază de o pensie lunară de 26.841 de lei, ceea ce face ca venitul său total lunar să depășească 20.000 de euro. Acest salariu este semnificativ mai mare decât cel al președintelui României și depășește chiar și remunerația guvernatorului Rezervei Federale din Statele Unite.
Salariul Ursulei von der Leyen
La nivel european, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, are un salariu și mai ridicat. Salariul său brut era de 25.500 de euro lunar la momentul numirii, iar ulterior a fost majorat la 32.500 de euro, fără a include alocația de expatriere și alte beneficii. Venitul actual o plasează în rândul celor mai bine plătiți lideri politici din lume, cu un decalaj considerabil față de președintele României.
Compararea salariilor: România versus Europa
Diferențele salariale dintre liderii locali și oficialii europeni sunt evidente. Nicușor Dan câștigă aproximativ 3.000 de euro lunar, Mugur Isărescu depășește 20.000 de euro, iar Ursula von der Leyen se apropie de 33.000 de euro. Aceasta ilustrează un decalaj semnificativ între nivelul salarial din România și standardele europene.
Aceste diferențe în venituri reflectă disparitățile economice dintre România și alte țări europene, subliniind nevoia de îmbunătățiri în sistemul salarial național.
