Ciolacu își exprimă prima impresie după dezvăluirile alarmante ale Guvernului Bolojan
Fostul premier Marcel Ciolacu a avut joi o reacție după ce a ieșit din spațiul public, răspunzând acuzațiilor privind un „dezastru economic” lăsat în urma sa. Ciolacu a afirmat că România „nu este în colaps economic” și a acuzat măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, care, în opinia sa, justifică intervențiile dure în economie și veniturile populației.
„Frica de «junk» – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?”, a întrebat Ciolacu. El a subliniat că a plătit un preț politic pentru greșelile sale, alegând să se retragă după un an electoral prelungit, și a subliniat necesitatea unor lideri noi care să continue dezvoltarea țării.
Ciolacu a respins acuzațiile dure și teoriile alarmiste despre așa-zisul „dezastru economic”, afirmând că execuțiile bugetare sunt publice și că oricine poate verifica cheltuielile publice. „Dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a spus el. De asemenea, a menționat că reforma fiscală este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR și că măsurile fiscale au fost întotdeauna la latitudinea guvernului român.
El a militat pentru un sistem de impozitare progresiv, menționând că toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil care reduce polarizarea economică și socială. „Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii, punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii, este o mare greșeală”, a adăugat Ciolacu.
România nu este în colaps economic
Fostul premier a prezentat cifre care susțin afirmația că România nu este în colaps economic. „PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024”, a declarat el. Ciolacu a subliniat că România nu a intrat în recesiune, în ciuda faptului că 10 țări din UE au avut scădere economică în aceeași perioadă. De asemenea, a menționat că puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii a crescut cu 31%.
Investițiile publice s-au dublat, de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde în 2024, iar în 2025 se preconizează un nou record de 149 miliarde. Ciolacu a enumerat marile proiecte de infrastructură, precum Autostrada Moldovei și spitalele regionale, care au fost inițiate. El a afirmat că, în perioada guvernării sale, a întors în economie sub formă de scheme de ajutor și subvenții 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada guvernelor anterioare.
„Inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat prețurile la energie și alimentele de bază”, a adăugat el. Ciolacu a menționat că a lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro, dublu față de momentul preluării guvernării, iar rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro, un maxim istoric.
Deficitul bugetar și cheltuielile publice
Ciolacu a subliniat că, deși deficitul din anul precedent a fost cel mai mare din Uniunea Europeană, a fost structurat astfel încât 80% din acesta a fost alocat investițiilor. El a explicat că, anul trecut, nu s-a făcut nicio rectificare bugetară din cauza presiunilor anului electoral, iar banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă.
Fostul premier a afirmat că deficitul a fost generat de cheltuieli nesăbuite anterioare și că actuala guvernare ar trebui să se concentreze pe reducerea risipelor fără a afecta economia. „Austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adâncește”, a avertizat el, adăugând că o economie frânată ar costa mult mai mult pe termen lung.
„Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Scopul politicilor publice trebuie să fie creșterea bunăstării populației”, a concluzionat Ciolacu.
