Comisia de la Veneția a emis un raport crucial privind anularea alegerilor din România
Comisia de la Veneția a adoptat, în sesiunea plenară de la finalul săptămânii trecute, un raport referitor la anularea alegerilor prezidențiale din România, programate pentru finalul anului 2024. Conform concluziilor raportului, o rundă de alegeri poate fi anulată de o curte constituțională doar în „situații extraordinare” în care este evident că rezultatul a fost influențat. De asemenea, o astfel de decizie trebuie motivată și luată transparent.
Raportul a fost adoptat și publicat în perioada 13-15 martie. Este important de menționat că opiniile reprezentanților Comisiei au fost prezentate în spațiul public din România încă de la finalul lunii ianuarie. În contextul deciziei Curții Constituționale a României de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024, experții europeni au evaluat dacă o curte constituțională poate lua o astfel de măsură.
Juriștii europeni subliniază că anularea alegerilor poate fi efectuată de o curte constituțională „în circumstanțe excepționale” și că decizia trebuie să fie „justă, obiectivă” și bazată pe argumente solide. Comisia de la Veneția recomandă ca, în mod ideal, o astfel de decizie să fie luată de „cel mai înalt organism de monitorizare a alegerilor” (Autoritatea Electorală Permanentă din România) și ca o curte constituțională să intervină doar în cazul unui apel.
Comisia subliniază că anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe un criteriu principal: stabilirea dacă integritatea alegerilor a fost „afectată iremediabil”. Conform raportului, „consecința anulării rezultatului alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât acceptarea rezultatului alegerilor, în ciuda deficiențelor semnalate în acest proces”.
De asemenea, juriștii europeni solicită ca situația de anulare a alegerilor să fie reglementată, astfel încât să existe o procedură clară, și cer reglementări mai stricte în ceea ce privește campania politică din mediul online și finanțarea acesteia. Comisia de la Veneția evidențiază că judecătorul trebuie să verifice dacă încălcarea regulilor de campanie în mass media și pe rețelele de socializare a influențat rezultatul alegerilor.
Comisia menționează și faptul că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații clasificate ale serviciilor, deoarece acest lucru nu ar asigura transparența necesară. Raportul pleacă de la cazul din România, unde Curtea Constituțională a anulat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, decizie bazată pe documentele desecretizate de Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), care indicau influențe în favoarea lui Călin Georgescu, inclusiv campanii mascate în mediul online, ingerința unui alt stat și finanțări ilegale ale campaniei.
