Comisia Europeană revizuiește în scădere prognoza de deficit bugetar pentru România în 2023
Comisia Europeană a revizuit în scădere estimările privind creșterea economică a României pentru acest an, anticipând o creștere de 1,4% din PIB, precum și o estimare a deficitului bugetar care va ajunge la 8,6% din PIB. Această modificare se datorează incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane și de creșterea nivelului volatil al politicii interne și fiscale. Prognoza a fost publicată în raportul de primăvară al Comisiei, iar prognoza anterioară, din toamnă, estima o creștere economică de 2,5% din PIB și un deficit bugetar de 7,9% din PIB.
România are o țintă de deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an, conform planului fiscal semnat cu Comisia Europeană. Deficitul bugetar în termeni ESA (standardul UE) a fost de 9,3% din PIB în 2024, fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană prognozează că, după un an 2024 slab, economia României ar putea să își revină la începutul anului 2025, sprijinită în special de sectoare precum construcțiile, agricultura și serviciile, precum și de perspectivele mai bune de export. Totuși, incertitudinile legate de tarifele americane și volatilitatea politică și fiscală din țară sunt așteptate să reducă exporturile, încrederea în economie, investițiile și consumul.
Se estimează o creștere moderată a PIB-ului real de 1,4% în 2025, cu o consolidare la 2,2% în 2026. Inflația este așteptată să scadă, dar va rămâne ridicată, iar șomajul se va reduce marginal. Deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB în 2024, alimentat de creșteri semnificative ale salariilor și pensiilor, iar se preconizează o reducere modestă la 8,6% din PIB în 2025 și 8,4% în 2026, ca urmare a unui pachet de măsuri implementat la sfârșitul anului 2024.
Comisia Europeană avertizează cu privire la deficitul bugetar și subliniază faptul că Guvernul României a evitat până acum să implementeze reforma fiscală la care s-a angajat, reformă ce ar putea contribui la reducerea deficitului. Deficitul public al României a fost influențat de creșteri mari ale salariilor din sectorul public, plăți de dobânzi și pensii. La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală de aproximativ 2% din PIB, care include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice și măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB. Prognoza de deficit nu include impactul reformei fiscale, care nu a fost încă adoptată, dar care ar putea reduce semnificativ deficitul bugetar.
