Conflictul dintre Romgaz și Greenpeace
Proiectul „Neptun Deep”, care va dubla, practic, producția de gaze naturale a României odată ce va fi dat în exploatare, se află în centrul scandalului dintre Greenpeace și Romgaz. În prezent, Romgaz cere dizolvarea organizației, acuzând-o că folosește diverse scheme juridice pentru a bloca „Neptun Deep”. Greenpeace, pe de altă parte, acuză compania de „intimidare și defăimare”. Exploatarea în cadrul Neptun Deep ar urma să înceapă în anul 2027, iar oficialii români susțin că România va deveni „un furnizor de securitate energetică pentru Europa” și va obține miliarde de euro anual. Greenpeace contestă, afirmând că proiectul are un „impact climatic mult subestimat” și că companiile implicate vor fi cei mai mari poluatori din țară.
În ultimul an, Greenpeace a deschis șase procese pentru anularea sau suspendarea diverselor acte administrative legate de proiectul Neptun Deep, dar a pierdut deja două dintre acestea. Romgaz a inițiat un proces prin care cere dizolvarea organizației, pe care Greenpeace îl consideră un „abuz”. La începutul anului 2025, Greenpeace a pierdut un proces prin care solicita suspendarea Acordului de Mediu pentru Neptun Deep, judecătorul stabilind că nu au fost identificate vicii de legalitate care să impună o asemenea măsură. Greenpeace a fost obligată să plătească cheltuieli de judecată în valoare de 300.000 de lei către Romgaz și OMV.
Reprezentanții Greenpeace susțin că decizia instanței este un exemplu de „SLAPP” (procese prin care statul sau oameni de afaceri acționează în judecată jurnaliști sau organizații pentru a-i intimida), ceea ce reprezintă un precedent periculos pentru democrație. De asemenea, Greenpeace nu a mai depus apel împotriva deciziei, iar Romgaz a cerut unui executor judecătoresc să recupereze cheltuielile. Conform Romgaz, Greenpeace nu are „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nici „un cont deschis la unitățile bancare”, fiind considerată insolvabilă.
În cererea de chemare în judecată, Greenpeace s-a identificat doar cu un cod CIF: 37026417, care nu este un identificator unic pentru ONG-uri, ceea ce a dus la confuzii. Avocatul Daniel Moreanu explică faptul că Greenpeace ar fi trebuit să fie identificată prin actul de înființare al organizației. În urma verificărilor, s-a constatat că Greenpeace mai are un alt cod CIF, 22747989, asociat conturilor bancare, ceea ce sugerează existența a două entități separate din punct de vedere juridic.
Vlad Cătună, reprezentant Greenpeace, a declarat că cele două coduri CIF sunt folosite în scopuri diferite, dar ambele se referă la aceeași persoană juridică. Greenpeace a solicitat cheltuieli de judecată de aproximativ 70.000 de lei în cadrul aceluiași proces, ceea ce ridică întrebări legate de solvabilitatea organizației. Avocatul Moreanu subliniază că este suspect că Greenpeace nu deține un cont bancar asociat CIF-ului 37026417, ceea ce ar face dificilă desfășurarea activităților.
Conflictul dintre Romgaz și Greenpeace se află în centrul unei lupte juridice, Greenpeace asumându-și riscurile proceselor deschise. Romgaz subliniază că organizația are dreptul de a introduce acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta legea. Următorul termen în procesul prin care Romgaz cere dizolvarea Greenpeace este programat pentru 11 iunie. Reprezentanții Greenpeace afirmă că nu au emoții în legătură cu acest proces.
