Controversa statutului oficial al limbilor bască, catalană și galiciană în Uniunea Europeană persistă
Spania solicită cu insistență recunoașterea limbilor bască, catalană și galiciană ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, un subiect care generează tensiuni între cele 27 de state membre. Aceasta a fost tema centrală discutată recent de miniștrii afacerilor europene, reuniți la Bruxelles, unde decizia a fost amânată din lipsă de consens, conform unui diplomat european.
Guvernul condus de socialistul Pedro Sanchez își bazează o parte semnificativă a sprijinului politic pe voturile catalanilor, ceea ce face ca această problemă să fie deosebit de importantă pentru executivul spaniol. De la o tentativă anterioară din septembrie 2023, care a eșuat, s-au depus eforturi considerabile pentru a calma temerile multor state membre, care sunt reticente la ideea de a deschide „cutia Pandorei” a limbilor regionale.
Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru afaceri europene al Ciprului, a subliniat importanța abordării acestei chestiuni într-o manieră solidă din punct de vedere juridic, pentru a evita crearea unui precedent. În prezent, Uniunea Europeană are 24 de limbi oficiale, dar există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare în statele membre.
Recunoașterea oficială a acestor limbi ar implica traducerea documentelor juridice ale UE și disponibilitatea interpreților la summituri și reuniuni ministeriale. Această recunoaștere necesită o decizie în unanimitate din partea statelor membre, ceea ce nu s-a realizat încă. În cadrul întâlnirii, mulți miniștri au insistat asupra continuității discuțiilor, ceea ce a dus la amânarea deciziei pentru o altă reuniune.
Unii miniștri, precum Joakim Strand, ministrul finlandez pentru afaceri europene, au adoptat o atitudine conciliantă, subliniind importanța diversității lingvistice, dar au exprimat, de asemenea, rezerve față de europenizarea unei chestiuni naționale. Țările baltice, de exemplu, se tem că acceptarea cererii Spaniei ar putea duce la recunoașterea limbii ruse ca limbă oficială, având în vedere că o mare parte a populației din aceste țări vorbește această limbă.
Benjamin Haddad, ministrul francez pentru Europa, a declarat că este esențial ca orice soluție să respecte cadrul juridic european. Serviciul juridic al Consiliului UE a indicat că cererile Spaniei nu pot fi acceptate fără modificarea tratatelor. Totuși, unele state sugerează că ar fi posibil un compromis prin limitarea recunoașterii la limbile regionale deja oficiale în constituțiile naționale, ceea ce ar însemna doar basca, catalana și galiciana.
Spania a asigurat că este dispusă să suporte costurile de traducere pentru cele trei limbi, dar un diplomat european a avertizat că această chestiune este foarte serioasă și are implicații juridice semnificative, sugerând necesitatea unei analize atente.
