Controverse în jurul tranzacției Napolact
Tranzacția de vânzare a brandului românesc Napolact către compania maghiară Bonafarm Group, deținută de Sándor Csányi, a stârnit controverse majore. Acesta este un apropiat al premierului ungar Viktor Orbán, iar achiziția a fost însoțită de acuzații grave privind securitatea națională.
Alerte de securitate
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a solicitat un raport din partea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, invocând posibile legături între compania maghiară și Federația Rusă, precum și China. Burduja a subliniat că tranzacția nu este doar o chestiune de afaceri, ci și o problemă de securitate pentru români, având în vedere importanța sectorului agricol.
Contextul tranzacției
Vânzarea Napolact include două fabrici din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și 400 de angajați. Burduja a menționat un precedent, referindu-se la o încercare anterioară a companiei maghiare MVM de a achiziționa E.On, care a fost blocată datorită acțiunilor sale și ale instituțiilor statului. El a cerut autorităților să verifice sursa fondurilor și ideologiile promovate de patronul maghiar, inclusiv legătura cu ideile privind Ungaria Mare.
Implicațiile economice și politice
Bonafarm Group este un grup agricol care include diverse firme din sectorul producției alimentare. Sándor Csányi, directorul executiv al grupului bancar OTP și cel mai bogat om din Ungaria, este cunoscut pentru influența sa în sectorul agricol și energetic. Tranzacția a fost justificată de FrieslandCampina, care a decis să se concentreze pe piețele principale și pe valorificarea optimă a laptelui provenit de la fermierii membri.
Concluzie
Achiziția Napolact de către Bonafarm Group ridică semne de întrebare privind securitatea națională și viitorul aprovizionării cu produse lactate din România, generând un climat de incertitudine economică și politică.
