Copiii din România se aventurează pe rețelele sociale la doar 5 ani. Mesajul de alarmă al specialiștilor în psihologie
Organizaţia „Salvaţi Copiii” a realizat un studiu care arată că vârsta la care copiii încep să utilizeze reţelele sociale a scăzut la 5 ani, iar aproape jumătate dintre aceștia petrec mai mult de șase ore pe zi în mediul digital. Psihologii atrag atenția asupra riscurilor asociate cu supra-expunerea online, care pot include însingurare, anxietate și fragilizare emoțională.
Conform studiului, 48,3% dintre copii alocă peste șase ore pe zi activităților digitale, majoritatea acestui timp fiind dedicat rețelelor sociale, unde se confruntă cu presiune, suprastimulare și, uneori, respingere. Utilizarea problematică a rețelelor sociale este considerată un factor de risc pentru sănătatea mintală a adolescenților, manifestându-se prin lipsa concentrării, tulburări de somn, izolarea socială și scăderea stimei de sine. Adesea, aceste probleme devin evidente doar când părinții decid să solicite ajutorul specialiștilor în sănătatea mintală.
Experții subliniază că pe rețelele sociale copiii pot deveni vulnerabili, intrând în comunități toxice sau grupuri extremiste, unde părinții nu au acces. „Limbajul digital, străin părinților, devine un limbaj al suferinţei copiilor. Emoji-uri precum broasca, dinamita sau inima neagră, aparent inofensive, pot promova și cultiva radicalizare, misoginie sau idei suicidare”, afirmă specialiștii. Mulți părinți se întreabă ce s-a întâmplat cu copiii lor, adesea realizând problema prea târziu.
Progresele în privința conduitelor digitale ale copiilor arată că, în 2025, vârsta de începere a utilizării rețelelor sociale va fi semnificativă în intervalul 5-10 ani, comparativ cu 9 ani în 2019 și 8,2 ani în 2021. De asemenea, doi din cinci copii afirmă că au fost jigniți sau au primit mesaje supărătoare online, iar acest fenomen este în creștere în comparație cu anii anteriori. Aproape un copil din trei care a apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizației în perioada 2020-2021 s-a confruntat cu stări de anxietate, iar procentul a crescut la peste 50% în cazul adolescenților, ajungând la consecințe grave, inclusiv tentative de suicid.
Riscurile legate de transmiterea informațiilor personale sunt accentuate în mesageria privată, fetele fiind mai predispuse să își dezvăluie datele personale decât băieții (86% vs 72%). Un procent semnificativ de părinți (75%) își exprimă îngrijorarea față de expunerea copiilor la conținut inadecvat pe internet, iar 70% sunt preocupați de posibilitatea ca aceștia să fie contactați online de persoane necunoscute. De asemenea, 59% dintre părinți se tem că copiii lor ar putea deveni victime ale infracțiunilor online.
Specialiștii observă că în spatele comportamentelor retrase sau iritabile ale copiilor și adolescenților se află o realitate dificil de înțeles de către părinți. Aceștia subliniază că lumea digitală impune o prezență constantă, activitate, popularitate și perfecțiune, iar greșelile sunt sancționate prin excludere sau tăcere. Folosirea rețelelor sociale la o vârstă fragilă poate fragiliza structura psihică a copiilor, iar validarea social media este superficială și volatilă, bazându-se pe interacțiuni online care nu reflectă realitatea fizică a copilului.
Psihologii recomandă părinților să construiască relații de atașament sigure, oferind un mediu în care copilul se simte văzut și acceptat. Aceștia ar trebui să fie modele de reglare emoțională, să fie curioși și să adreseze întrebări simple, nu acuzatoare. De asemenea, părinții trebuie să reflecteze asupra propriei copilării, deoarece modul în care au fost tratați și iubiți influențează modul în care își cresc și iubesc propriii copii.
