Impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra economiei românești
Escaladarea tensiunilor de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte economice semnificative asupra României, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Estimările BNR sugerează că o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea contribui cu aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației.
Viceguvernatorul a explicat că agravarea situației de securitate afectează piețele energetice și financiare, generând creșteri rapide ale prețurilor la energie, în special la petrol. Aceste scumpiri se transmit în economie prin majorarea costurilor de transport, producție și, în final, a bunurilor de consum. Marinescu a subliniat că incertitudinea și volatilitatea pe piețele globale sunt amplificate de conflictele din regiune.
Riscuri și expuneri pe piețele financiare
Marinescu a menționat că marile fonduri de investiții ar putea reanaliza strategiile lor, ceea ce ar putea conduce la fluctuații suplimentare pe piețele financiare. Oricum, România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, ceea ce oferă un anumit grad de protecție. Dependența netă de importuri energetice de petrol a fost de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, cu o tendință de reducere către 1% în 2025.
Reducerea deficitului bugetar ca prioritate
Un alt mesaj important al lui Marinescu a fost legat de finanțele publice, subliniind că reducerea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată. Acesta a afirmat că deficitul bugetar ridicat este o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Deficitele bugetare ridicate și deteriorarea balanței externe obligă România să facă ajustări economice importante.
În 2025, efortul de ajustare fiscală este estimat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB. Deși deficitul de cont curent a scăzut ușor de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025, aceste valori rămân ridicate și indică probleme structurale ale economiei.
Schimbări în motorul de creștere al economiei
Marinescu a observat o schimbare pozitivă în economia României, menționând că aceasta începe să își schimbe motorul de creștere. Conform datelor INS, economia a crescut cu aproximativ 0,7% în 2025, cu o contribuție mai mare a investițiilor comparativ cu consumul. Această schimbare este considerată sănătoasă, deoarece indică o tranziție de la o creștere bazată pe consum către o economie susținută de investiții și producție.
Rolul fondurilor europene în dezvoltarea României
Fondurile europene au avut un impact major asupra dezvoltării României, cu aproape 100 de miliarde de euro intrate în economie de la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au sprijinit investițiile și dezvoltarea infrastructurii, ajutând la consolidarea finanțelor publice fără a crește datoria publică. Marinescu a subliniat că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene, având în vedere presiunea de timp pentru implementarea PNRR.
Concluzie
Stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru atragerea investițiilor în România. Adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 este un pas crucial pentru consolidarea încrederii în politicile statului și pentru susținerea investițiilor.
