România, în Procedura de deficit excesiv din 2019
România a intrat în Procedura de deficit excesiv încă din 2019, cu mult înainte de a se confrunta cu crizele generate de pandemie și războiul din Ucraina. Această situație a fost cauzată de depășirea criteriului de deficit bugetar în acel an, în perioada în care premier era Viorica Dăncilă, din partea PSD.
Deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB, confirmând avertizările anterioare despre subestimarea semnificativă a deficitului în proiectul de buget al anului 2019. Proiectul de buget a fost trimis spre reexaminare Parlamentului de Președintele României, un demers fără precedent în istoria post-decembristă, însă Parlamentul nu a corectat construcția bugetară, ceea ce a dus la execuția bugetară deficitară.
Soluții pentru deficitul bugetar actual
În ceea ce privește măsurile necesare pentru a aborda deficitul bugetar actual, se evidențiază necesitatea schimbării complete a tiparului de construcție bugetară. Acesta este bazat pe proiecții nerealiste ale veniturilor și cheltuielilor publice, care nu doar că alterează deficitul, dar generează și corecții majore, subminând credibilitatea angajamentelor bugetare în fața partenerilor europeni și a piețelor financiare.
Calitatea și sustenabilitatea politicilor publice trebuie să primeze, abandonând tentațiile populiste care oferă beneficii pe termen scurt, dar ignoră costurile pe termen lung.
Provocările anului 2025
Cosmin Marinescu a sintetizat trei provocări esențiale pentru anul 2025:
- Calitatea construcției bugetare, care explică amplificarea abaterii deficitului față de ținta asumată de 7% din PIB.
- Momentul ajustării bugetare, care limitează aplicarea măsurilor de corecție pentru doar jumătate de an, diminuând impactul acestora în anul curent.
- Creșterea economică din 2025, revizuită negativ la 1,4%, pe fondul stagnării economice din trimestrul 1, în condițiile în care bugetul a fost construit pe o prognoză de creștere economică supraestimată de 2,5%.
