Crăpături în fundația puterii ruse
Creșterea economiei rusești stagnează, iar veniturile din petrol au scăzut drastic. Deficitul bugetar a atins cel mai mare nivel din ultimele trei decenii, iar inflația și ratele dobânzilor rămân extrem de ridicate. În acest context, președintele rus Vladimir Putin se îndreaptă spre un summit în Alaska cu omologul său american, Donald Trump, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, care a început în februarie 2022. Trump a subliniat că Putin ar trebui să se concentreze pe redresarea economiei ruse, care nu se află într-o situație bună.
Impactul cheltuielilor militare
După o creștere masivă a cheltuielilor militare, care au fost ascunse sub controlul strict al Kremlinului, miniștri și economiști ruși avertizează că economia se află într-o situație gravă. Putin a încercat să mențină stabilitatea economică în timp ce conducea „operațiunea militară specială”, dar scăderea veniturilor din petrol complică această misiune. Summitul din Alaska a fost organizat în grabă, în urma amenințărilor cu noi sancțiuni din partea SUA asupra transporturilor de petrol, iar Putin a cerut relaxarea sancțiunilor ca parte a oricărui acord.
Provocările economice
Economia Rusiei se confruntă cu o dilemă: continuarea luptei ar putea agrava problemele financiare, în timp ce un acord de încetare a focului ar putea duce la demilitarizarea unei economii deja dependente de război. Cheltuielile militare și de securitate națională se ridică la aproape 172 de miliarde de dolari în acest an, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din PIB. De la invazia Ucrainei, Kremlinul a impus băncilor să acorde împrumuturi preferențiale contractorilor implicați în război, subordonând astfel sectorul bancar obiectivelor de război ale Moscovei.
Probleme financiare și inflație
Această strategie a avut un impact negativ asupra băncilor, care se confruntă cu o acumulare de probleme financiare. Datoria corporativă a Rusiei ar putea crește cu până la 71% între iulie 2022 și noiembrie 2024, concentrându-se în sectoare aliniate celor militare. Consecințele s-au făcut simțite în 2023, când inflația a crescut rapid, iar Banca Rusiei a fost nevoită să majoreze rata dobânzii de referință la 21%. Aceasta a generat dificultăți în rambursarea împrumuturilor, atât pentru companii, cât și pentru clienți.
Decalajul economic
În 2025, decalajul economic devine evident: industria de apărare funcționează la capacitate maximă, în timp ce sectoarele civile se confruntă cu stagnare. PIB-ul a scăzut cu 1,1% în al doilea trimestru, iar Fondul Monetar Internațional a revizuit prognoza de creștere la 0,9%. Scăderea prețurilor petrolului a afectat grav bugetul, iar deficitul bugetar lunar a crescut la 4,9 trilioane de ruble.
Riscuri de criză
Până în vara lui 2025, oficialii bancari avertizează asupra unui risc credibil de criză a datoriilor. Băncile discută despre posibile planuri de salvare, iar Moscova utilizează Fondul Național de Avuție pentru a sprijini băncile afectate. Chiar și industria de apărare se confruntă cu dificultăți în a-și plăti datoriile, iar guvernatorul băncii centrale a recunoscut riscurile crescânde.
Concluzie
Economia rusă se află într-o situație critică, iar continuarea războiului sau o eventuală încheiere a acestuia ar putea avea consecințe severe asupra stabilității financiare a țării. Impactul pe termen lung al acestor dezvoltări ar putea duce la crize economice și sociale semnificative în Rusia.
