Criticile presei maghiare la adresa inaugurării unui nou segment al Autostrăzii A7: De ce ne satirizează vecinii?

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Critici din presa maghiară la adresa inaugurării Autostrăzii A7

Un articol din presa maghiară a generat controverse prin criticile aduse inaugurării unui nou tronson al Autostrăzii A7 din România. Publicația VG afirmă că deschiderea circulației pe segmentul Focșani – Adjud a avut loc înainte de finalizarea completă a lucrărilor, pentru a evita pierderea finanțării europene. Autorii articolelor din Ungaria susțin că astfel de situații sunt „posibile doar în România”, menționând că anumite facilități, cum ar fi zonele de odihnă, nu sunt încă finalizate.

Detalii despre tronsonul inaugurat

Tronsonul inaugurat permite circulația neîntreruptă pe aproximativ 250 de kilometri, de la București până la Adjud, extinzând rețeaua de autostrăzi din România la 1.416 kilometri, dintre care 146 au fost deschiși în anul 2025. Conform informațiilor din presa maghiară, unele lucrări din alte zone au fost amânate pentru a grăbi finalizarea acestui segment, astfel încât termenul de deschidere să fie respectat.

Responsabilitățile companiei UMB

Autostrada A7 este realizată în mare parte de compania UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, care se ocupă de majoritatea loturilor aflate în execuție. Ritmul lucrărilor a fost intensificat în ultimele luni pentru a respecta calendarul de finanțare.

Întârzieri și termene incerte

Conform contractelor din 2022, autostrada ar fi trebuit să ajungă deja în zona Pașcani. Specialiștii consideră că există totuși șanse ca proiectul să respecte termenele impuse de finanțarea europeană, cu condiția ca deschiderile să fie realizate etapizat pe măsură ce lucrările avansează.

- Publicitate -
Ad Image

Perspective pentru viitor

Următoarea etapă importantă ar putea fi deschiderea circulației până la Roman, estimată pentru luna august 2026, dacă ritmul actual se menține. În acest caz, proiectul va continua să beneficieze pe deplin de fondurile europene alocate prin mecanismele de redresare.

Criticile aduse de presa maghiară subliniază preocupările legate de calitatea și gestionarea proiectelor de infrastructură din România, evidențiind necesitatea unei mai bune coordonări în derularea lucrărilor de construcție pentru a respecta standardele internaționale.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *