Criza din Bosnia și Herțegovina: Premierul Republicii Srpska evadează în fața unui mandat de arestare
Când, în februarie, un tribunal l-a condamnat la închisoare pe liderul sârb bosniac al Republicii Srpska, Milorad Dodik, pentru că a sfidat un ordin al unui emisar internațional de pace, Rusia s-a grăbit să-i ia apărarea, calificând decizia drept „inacceptabilă” și „motivată politic”. Încurajat de sprijinul Moscovei, Dodik a interzis accesul autorităților statului în regiunea sârbească a Bosniei. Joi, un tribunal din Bosnia și Herțegovina a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Dodik, acuzat de atacarea ordinii constituționale, acesta plecând în străinătate ignorând un mandat de arestare intern emis anterior.
Milorad Dodik, în vârstă de 66 de ani, a trecut în Serbia la începutul săptămânii curente, apoi a călătorit în Israel pentru o conferință privind antisemitismul la Ierusalim. De aproape trei decenii, Dodik este o figură proeminentă în politica din Republica Srpska, având un rol semnificativ în modelarea agendei politice naționale, fiind acuzat de criticii săi că a adâncit diviziunile etnice dintre sârbii și croații creștini și bosniacii musulmani.
Într-un discurs rostit în fața parlamentului regiunii autonome pe 13 martie, Dodik a provocat poliția de stat să vină și să-l aresteze, gest care a stârnit temeri de ciocniri cu forțele locale loialiste. „Haideți, încercați să ne arestați”, a strigat el, ceea ce a marcat un nou punct scăzut în relațiile dintre Republica Srpska și autoritățile de stat, sporind temerile că țara ar putea aluneca din nou în tensiuni etnice care au dus la război în anii 1990.
Pe fondul acestor tensiuni, Uniunea Europeană a decis să adauge sute de soldați la forța sa de pace, EUFOR, desfășurată în Bosnia din 2004. Aceasta a evidențiat și răsturnarea dramatică a situației lui Dodik, care, de la un lider moderat susținut de Occident a devenit un separatist pro-rus amenințând integritatea statului bosniac.
Cariera lui Milorad Dodik
Milorad Dodik a fost inițial un politician pro-reformă, recunoscând drept genocid masacrarea a aproximativ 8.000 de musulmani bosniaci la Srebrenița. Cu toate acestea, după pierderea alegerilor din 2001, el a început să îmbrățișeze o retorică naționalistă. După ce a revenit la putere în 2006, poziția sa despre război s-a schimbat, negând genocidul de la Srebrenița și minimalizând crimele de război comise de sârbi.
În total, Dodik a îndeplinit trei mandate de prim-ministru și trei de președinte al regiunii. Politica sa a devenit din ce în ce mai naționalistă și pro-rusă, solicitând ruperea de Bosnia și unirea cu Serbia. A fost acuzat oficial de două ori de abuz în serviciu și de spălare de bani, acuzațiile fiind retrase din lipsă de probe.
Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni împotriva sa pentru încălcarea termenilor acordului de pace și corupție, pe care Dodik le neagă.
Confruntare armată?
În urma condamnării sale în februarie, Dodik a ordonat adoptarea unor legi care interzic sistemului judiciar și poliției de stat să opereze în regiunea sârbească. Curtea Constituțională a Bosniei a suspendat aceste legi, calificându-le drept un atac la adresa ordinii constituționale. Ignorând o citație din partea procurorilor, instanța de stat a emis un mandat de arestare și a ordonat agențiilor de poliție să-l aresteze pe Dodik.
Experții în securitate subliniază că arestarea lui Dodik trebuie planificată cu atenție pentru a evita confruntările cu poliția Republicii Srpska, care s-a angajat să-l protejeze. Viitorul lui Milorad Dodik rămâne incert, iar sprijinul sârbilor obișnuiți pentru el pare să fie în scădere, cu puțini alegând să-i urmeze apelurile de a părăsi posturile din instituțiile de stat.
