Cuba în criză economică severă
Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, caracterizată de un colaps aproape total al vieții cotidiene. Un locuitor din Havana a declarat că s-a înscris la coada pentru benzină acum trei luni și a ajuns pe poziția 5.052, reflectând penuria generalizată.
Colaps economic și lipsuri severe
Analiza publicată de The New York Times evidențiază că economia cubaneză se află în „cădere liberă”, iar populația resimte efectele celei mai severe crize din ultimii 67 de ani. Alimentele sunt rare, electricitatea este o raritate, iar veniturile nu sunt suficiente pentru supraviețuirea de bază.
Pentru a obține combustibil, cubanezii trebuie să se înscrie într-o aplicație digitală și să aștepte cel puțin trei săptămâni, dar listele de așteptare se întind pe luni întregi. Această lipsă de benzină a afectat servicii esențiale, inclusiv colectarea gunoiului, favorizând apariția bolilor precum dengue și chikungunya.
Problemele energiei electrice
Penele de curent sunt frecvente, mai ales în afara capitalei, unde întreruperile pot dura până la 20 de ore pe zi. În Havana, situația este ușor mai bună. Odalis Reyes, o croitoreasă de 56 de ani, a declarat că stă fără curent 14–15 ore pe zi, afectându-i viața de zi cu zi.
Economistul Omar Everleny Pérez afirmă că actuala criză depășește orice experiență anterioară, inclusiv „perioada specială” din anii ’90, subliniind că s-au acumulat prea mulți factori negativi simultan.
Raționalizare alimentară și lipsa medicamentelor
Sistemul de raționalizare a alimentelor a devenit aproape inutil, magazinele de stat fiind adesea goale. Medicamentele lipsesc aproape complet, iar persoanele fără rude în străinătate se confruntă cu dificultăți majore în obținerea tratamentelor necesare.
Yoan Nazabal, un barman și taximetrist din Havana, a povestit cum a fost nevoit să aducă de acasă materiale medicale, inclusiv cateterul necesar pentru nașterea soției sale, subliniind lipsa resurselor din spitale.
Diferențele economice și prețurile inaccesibile
Dezechilibrul dintre venituri și prețuri este imens. O pensie medie lunară este de aproximativ 3.000 de pesos, echivalentul a mai puțin de 7 dolari, în timp ce un carton cu 30 de ouă costă în jur de 3.600 de pesos, adică peste 8 dolari.
Magazinele private, apărute după legalizarea micilor afaceri în 2021, oferă produse din abundență, dar la prețuri inaccesibile pentru majoritatea populației.
Impactul crizei energetice și turismul
Criza economică a fost agravată de reducerea sprijinului energetic din Venezuela, de la 90.000 de barili de petrol pe zi în perioada lui Hugo Chávez la doar 35.000 în ultimul trimestru din 2025. Acest lucru a afectat industrii-cheie, precum cea a nichelului.
Turismul, o sursă esențială de venit, a scăzut drastic, numărul vizitatorilor anuali scăzând de la patru milioane la aproximativ două milioane. În acest context, migrația a explodat, 2,75 milioane de cubanezi părăsind țara din 2020.
Responsabilitatea guvernului și nevoia de reforme
Guvernul cubanez atribuie dificultățile economice embargoului comercial impus de Statele Unite, în timp ce experții subliniază problemele interne, precum birocrația excesivă și planificarea deficitară. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut amploarea problemelor și necesitatea stabilității economice.
Tot mai multe voci din interiorul sistemului cer reforme reale, evidențiind rolul pozitiv al micilor afaceri ca sursă de rezultate concrete într-o economie aflată în colaps.
Cuba se confruntă cu o criză profundă, cu impact major asupra vieții cotidiene a cetățenilor, în contextul unei așteptări continue pentru îmbunătățiri reale în condițiile de trai.
