Ungaria acuzată de CPI pentru neexecutarea mandatului de arestare a lui Netanyahu
Curtea Penală Internațională (CPI) a declarat că Ungaria nu a respectat obligațiile prevăzute de Statutul de la Roma, neconformându-se cu cererea de arestare a premierului israelian Benjamin Netanyahu, emisă în noiembrie anul trecut. Aceasta a fost făcută în urma unor acuzații de crime de război în Fâșia Gaza.
Contextul vizitei lui Netanyahu în Ungaria
Netanyahu a efectuat o vizită oficială în Ungaria în aprilie, în ciuda mandatului de arestare activ. Autoritățile ungare nu au acționat în baza cererii CPI din 21 martie, care solicita cooperarea pentru arestarea temporară a premierului Israelului.
Argumentele guvernului ungar
Guvernul de la Budapesta și-a justificat decizia de a nu-l aresta pe Netanyahu prin absența legislației interne care să permită acest lucru și prin invocarea imunității de stat conform legislației internaționale. De asemenea, autoritățile ungare au susținut că mandatul CPI nu este un act legal, imparțial și obiectiv.
Reacția Curții Penale Internaționale
CPI a subliniat că absența legislației interne nu poate justifica nerespectarea obligațiilor internaționale și că imunitatea nu se aplică în acest caz. Curtea a afirmat că obligația de cooperare era clară, iar eșecul de a aresta suspecții subminează capacitatea CPI de a-și îndeplini mandatul.
Posibile consecințe
Ungaria a anunțat recent intenția de a se retrage din sistemul Statutului de la Roma, însă această retragere va deveni efectivă abia pe 2 iunie 2026. Până atunci, țara are obligația de a respecta Statutul. CPI a sesizat Adunarea Statelor Membre, care va decide asupra pașilor următori în cadrul adunării anuale din decembrie.
Acest incident subliniază tensiunile existente între statele membre ale CPI și autoritatea instanței internaționale, având implicații semnificative asupra cooperării internaționale în materie de justiție penală.



