Datoria globală atinge un nou record istoric
Datoria mondială a crescut cu aproximativ 7.500 de miliarde de dolari în primele trei luni ale acestui an, atingând un nou maxim istoric de peste 324.000 de miliarde de dolari, conform unui raport publicat de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF).
Raportul evidențiază că, în primul trimestru al acestui an, China, Franţa şi Germania au fost ţările cu cea mai mare contribuţie la creşterea datoriei mondiale. În același timp, nivelul datoriei a scăzut în Canada, Emiratele Arabe Unite şi Turcia.
Deși deprecierea semnificativă a dolarului american în raport cu monedele principalilor parteneri comerciali a contribuit la creşterea datoriei mondiale calculată în dolari, majorarea din primul trimestru a fost de patru ori mai mare decât creşterea medie de 1.700 miliarde de dolari înregistrată în fiecare trimestru de după finalul anului 2022, subliniază IIF în raportul său Global Debt Monitor.
În paralel, raportul datorie/PIB mondial a continuat să scadă lent, ajungând la 325%. Totuși, în cazul pieţelor emergente, acest raport a atins un nivel record de 245%. Datoria totală a pieţelor emergente a crescut cu peste 3.500 de miliarde de dolari în primul trimestru, atingând un nivel record de peste 106.000 de miliarde de dolari.
Numai China a fost responsabilă pentru o creştere de peste 2.000 de miliarde de dolari a datoriei mondiale. În cazul Chinei, raportul datorie/PIB a ajuns la 93% și se preconizează că va atinge 100% până la finalul acestui an.
Datoria pieţelor emergente, excluzând China, a înregistrat și ea un record nominal, fiind influențată de creșteri semnificative în Brazilia, India și Polonia. Cu toate acestea, raportul datorie/PIB pentru pieţele emergente, excluzând China, a scăzut sub 180%, cu 15 puncte procentuale sub maximul istoric.
