De ce Europa se teme să investească resursele Rusiei în sprijinul Ucrainei?
Trei ani de război în Ucraina au lăsat Europa cu o factură mare: aproape 122 de miliarde de dolari în asistență directă, plus alte miliarde de dolari investite în armatele și industria de apărare ale continentului. Totuși, regiunea a refuzat până acum să se atingă de cele 229 de miliarde de dolari din banii băncii centrale rusești, care se află în Uniunea Europeană și sunt înghețați după invazia Ucrainei de către Vladimir Putin în 2022.
Săptămâna trecută, legislatorii francezi au adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care solicită guvernului de la Paris să utilizeze activele rusești înghețate pentru a „finanța sprijinul militar acordat Ucrainei și reconstrucția acesteia”. Aceasta se referă la activele în sine, nu doar la dobânzile generate de acestea. Statele Unite și Canada au introdus deja legislație care permite guvernelor să confiște activele rusești înghețate. Recent, Parlamentul European a convenit asupra unei rezoluții de confiscare a activelor rusești înghețate pentru „apărarea și reconstrucția” Ucrainei, dar textul nu a fost încă votat.
Uniunea Europeană folosește deja dobânzile din fondurile înghețate pentru a susține împrumuturi de mai multe miliarde de dolari către Ucraina. Cu toate acestea, guvernele europene ezită să confiște capitalul, premierul britanic Keir Starmer numind această situație o „problemă complicată”.
Preocupări economice și juridice
Preocupările sunt de două feluri: economice și juridice. Purtaătorul de cuvânt al guvernului francez, Sophie Primas, a afirmat că nu se ating de aceste active rusești, avertizând că acest lucru ar putea crea un precedent periculos și ar descuraja investițiile străine în Europa. Aceasta este o problemă, având în vedere că Rusia își mută fondurile oficiale în afara SUA, temându-se de repercusiunile agresiunilor sale.
Există un precedent pentru confiscarea activelor, precum cea a activelor germane după cel de-al Doilea Război Mondial, dar Rusia nu are aceeași teamă cu privire la Europa. Băncile centrale europene își exprimă îngrijorarea că sechestrarea fondurilor străine ar putea afecta euro ca monedă de rezervă. Continuarea sprijinului pentru Ucraina va costa Europa bani, iar dobânzile din fondurile Rusiei nu vor fi suficiente, ceea ce contribuabilii europeni vor trebui să accepte.
Justificări și imunitate
Din punct de vedere juridic, ezitarea Europei de a confisca activele Rusiei provine de la principiul imunității de confiscare a activelor de peste mări ale unui stat. Justificarea confiscării acestor active ar fi crucială, iar repararea daunelor cauzate Ucrainei de Rusia ar putea fi unul dintre cele mai puternice argumente juridice. SUA a justificat confiscarea activelor rusești prin utilizarea acestora pentru reconstrucția Ucrainei, iar deputații francezi au votat un amendament care elimină utilizarea activelor rusești pentru a finanța propria apărare a Europei.
Aproximativ două treimi din activele rusești înghețate sunt în UE, ceea ce face ca miza să fie mult mai mare pentru guvernele europene. Ezitarea de a acționa se datorează și lipsei unui precedent istoric. După războaie, Germania a fost obligată să plătească despăgubiri, dar un acord de acest tip cu Rusia pare o perspectivă îndepărtată.
Necesarul unui acord unanim
Argumentele pentru confiscarea activelor rusești nu au atins masa critică. State precum Belgia, care deține cea mai mare parte din activele rusești înghețate, rămân nehotărâte, iar sprijinul unor puteri economice precum Germania ar fi esențial pentru un acord european. Orice acțiune la nivelul UE ar necesita acordul unanim al statelor membre, un rezultat puțin probabil având în vedere sprijinul pentru Rusia din partea unor țări est-europene.
Oficialii administrației Biden speră să folosească fondurile înghețate ale Rusiei ca pârghie în negocierile de pace, dar confiscarea acestor bani ar putea ucide mai degrabă negocierile decât să ajute. Deocamdată, economiile Moscovei par în siguranță în afara buzunarelor europene.
