Conflictele între ruși și ucraineni: o analiză culturală
Conflictul iscat de invazia Rusiei în Ucraina continuă să afecteze grav viața cetățenilor europeni, iar experții nu prevăd o soluționare în următorii ani. Generalul (r) Silviu Predoiu, fost director interimar al Serviciului de Informații Externe, oferă o nouă perspectivă asupra tensiunilor dintre cele două națiuni, bazată pe mecanismul de comparație culturală dezvoltat de psihologul olandez Geert Hofstede.
O abordare diferită a conflictului
Predoiu subliniază că conflictul a avut un impact semnificativ asupra economiei europene, inclusiv asupra prețurilor la energie. Folosind modelul lui Hofstede, el argumentează că Rusia și Ucraina, deși diferite pe anumite aspecte, au un profil cultural extrem de similar, ceea ce complică și îngreunează conflictul. Această apropiere culturală a dus la ceea ce el numește „războaie fratricide”, care sunt adesea cele mai nemiloase din istorie.
Percepțiile divergente ale Moscovei și Kievului
Generalul explică faptul că Rusia și Ucraina percep apropierea culturală în moduri opuse. Moscova consideră că divergențele politice sunt trădări intolerabile, iar retorica lui Putin despre „reintegrarea” Ucrainei reflectă această percepție. În schimb, Ucraina vede diferențele politice ca o încercare de emancipare și afirmare a identității. Această distincție fundamentală face ca compromisul între cele două părți să fie extrem de dificil.
Un paradox în Uniunea Europeană
Predoiu observă un paradox în cadrul Uniunii Europene: statele cele mai apropiate cultural de Ucraina, precum Ungaria și Slovacia, sunt cele mai reticente în a oferi sprijin, în timp ce țările mai îndepărtate, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, se arată cele mai entuziaste. Aceasta sugerează că apropierea culturală poate evidenția defectele și slăbiciunile Ucrainei, determinând aceste state să adopte o poziție mai pragmatică.
Percepția diferită a Vestului asupra conflictului
Vestul percepe Ucraina nu în complexitatea sa, ci ca un simbol al luptei împotriva autoritarismului rus. Această distanță culturală le permite să proiecteze idealurile lor asupra Ucrainei, transformând conflictul într-o cauză abstractă. Totuși, Predoiu avertizează că, din punct de vedere cultural, Ucraina este mai apropiată de Rusia decât de Occident, ceea ce complică procesul de occidentalizare.
Pozițiile administrației americane
Predoiu analizează și modul în care diferitele administrații americane au abordat conflictul. Sub Joe Biden, SUA a adoptat o poziție de sprijin total, considerând războiul o confruntare între democrație și autoritarism. În contrast, Donald Trump a adoptat o abordare mai rezervată, subliniind că victoria Ucrainei nu garantează o schimbare culturală profundă, ci doar o înlocuire a unui actor dominant cu altul similar.
Concluzie
Predoiu concluzionează că Rusia și Ucraina, două națiuni cultural asemănătoare, se distrug reciproc, fiecare percepându-l pe celălalt ca un trădător. În timp ce vecinii apropiați aleg să păstreze distanța, Vestul devine cel mai pasionat susținător al unei cauze pe care o înțelege în mod simbolic. Această dinamică complexă subliniază importanța înțelegerii rădăcinilor culturale ale conflictului pentru a evita un sprijin extern ineficient sau contraproductiv.
