De ce plafonarea tarifelor energetice nu oferă o protecție adecvată românilor cu venituri reduse: descoperirea discrepanțelor în ajutorul acordat.

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Plafonarea tarifelor energetice în România

Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) scoate în evidență faptul că, deși România aplică un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri reduse continuă să suporte o povară financiară considerabilă. O persoană singură care trăiește din ajutor social minim plătește anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în comparație cu un cetățean din Grecia care beneficiază de un sprijin statal care acoperă aproape integral aceste costuri.

Sprijinul statului pentru consumatorii vulnerabili

În Grecia, o persoană cu un venit anual de aproximativ 9.600 de euro suportă facturi medii anuale de 1.800 de euro la energie, dar statul poate acoperi până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili. Aceasta permite persoanelor aflate în dificultate să nu fie nevoite să aleagă între necesitățile de bază, cum ar fi hrana și încălzirea.

Realitatea din România

În România, o persoană care beneficiază de ajutor social minim are un venit anual de aproximativ 3.000 de euro, iar facturile anuale pentru energie ajung la circa 1.257 de euro. Statul oferă aproximativ 150 de euro pe an sub formă de ajutor pentru încălzire, ceea ce acoperă doar 12% din costurile reale. Astfel, peste o treime din venitul anual al unei persoane sub pragul sărăciei se duce pe energie, ceea ce creează o situație de „sărăcie energetică”.

Limitările plafonării prețurilor

Plafonarea prețurilor este o măsură uniform aplicată, care limitează tariful maxim pe care furnizorii îl pot percepe, dar nu distinge între consumatorii vulnerabili și cei cu venituri mari. Deși pentru cei din urmă plafonarea poate aduce economii, pentru cei săraci factura rămâne o povară considerabilă, iar sprijinul public este insuficient.

- Publicitate -
Ad Image

Compararea situațiilor din România și Grecia

O analiză comparativă arată că, deși câștigul anual al unei persoane cu salariul minim în România este de aproximativ 9.566 de euro, iar costurile cu energia sunt de 1.257 de euro, sprijinul public de aproximativ 142 de euro este mult mai scăzut comparativ cu ajutorul din Grecia, care poate acoperi întreaga factură. Aceasta demonstrează diferențele semnificative în abordarea ajutorului pentru consumatorii vulnerabili.

Viitorul schemelor de plafonare

Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026. Specialiștii estimează că nu se vor înregistra majorări abrupte de prețuri după această dată, iar prețurile actuale vor rămâne competitive. Totuși, după expirarea acestei protecții, consumatorii vulnerabili ar putea fi expuși unor creșteri de costuri semnificative.

Concluzie

Impactul plafonării tarifelor energetice în România este limitat pentru persoanele cu venituri reduse, care continuă să suporte costuri mari în raport cu veniturile lor. Este esențial ca abordările de sprijin pentru consumatorii vulnerabili să fie revizuite pentru a asigura o protecție adecvată și a preveni sărăcia energetică.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *