De ce Simona Halep și Iga Swiatek au fost sancționate diferit pentru dopaj
Gradul de responsabilitate a fost factorul cheie în stabilirea sancțiunilor pentru Simona Halep și Iga Swiatek, a explicat Karen Moorhouse, directorul general al Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA). Ambele jucătoare, care au fost numere unu mondial, au fost testate pozitiv pentru substanțe interzise, la interval de doi ani, însă sancțiunile impuse au fost radical diferite: o lună de suspendare pentru Swiatek și patru ani, redusă în apel la 9 luni, pentru Halep.
Întrebată despre „diferența de tratament” dintre cele două cazuri, Moorhouse a declarat: „În cazul Iga Swiatek, testul pozitiv a fost rezultatul unor medicamente contaminate. Gradul ei de responsabilitate a fost, prin urmare, foarte limitat, ceea ce explică suspendarea de o lună. Cazul Halep este extrem de complex, dar Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a recunoscut că testul ei pozitiv s-a datorat unui supliment contaminat. Pentru a evalua gradul de responsabilitate al lui Halep, s-au luat în considerare natura produsului implicat, care nu era un medicament, și măsurile de precauție pe care jucătoarea le-a adoptat pentru a limita riscul de contaminare. După analizarea acestor factori, TAS a decis o suspendare de nouă luni.
Cazul Jannik Sinner
Moorhouse a comentat și criticile primite de ITIA după cazul italianului Jannik Sinner, liderul clasamentului ATP, al cărui test pozitiv a fost dezvăluit cu o întârziere de câteva luni, similar cu cazul Swiatek. „Încercăm să fim cât se poate de transparenți, respectând în același timp regulile. Problemele de comunicare în jurul cazului Sinner au dus la o neînțelegere a regulilor noastre privind anunțarea testelor pozitive și suspendărilor provizorii: oamenii au crezut eronat că anunțăm teste pozitive, când de fapt anunțăm suspendări provizorii. Regulile au fost respectate: jucătorii au contestat suspendarea provizorie în termenul de zece zile prevăzut, iar apelul lor a avut succes, motiv pentru care suspendările nu au fost făcute publice”, a explicat Moorhouse.
„Aceste cazuri au provocat discuții sănătoase. Este complex să găsești un echilibru între interesul de a dezvălui un test pozitiv și cel de a-l păstra secret până la o anchetă detaliată. Tenisul a încercat să găsească un echilibru corect cu regula celor zece zile: dacă cineva face apel și câștigă, aceasta nu este făcută publică. Aceasta este o regulă care ar putea fi revizuită”, a adăugat directoarea ITIA.
Posibile modificări ale regulilor
Moorhouse a subliniat că ITIA va colabora cu lumea tenisului pentru a evalua dacă regulile actuale sunt adecvate sau necesită modificări. „Există argumente pro și contra. Dar, atunci când examinăm un caz, aplicăm întotdeauna regulile în vigoare la acel moment. Așa că sunt foarte confortabilă și încrezătoare în modul în care am tratat acest caz (cazul Sinner)”, a concluzionat ea.
ITIA a acceptat explicațiile lui Jannik Sinner, care a afirmat că testul său pozitiv s-a datorat contaminării cu clostebol, după un masaj efectuat de un membru al echipei sale. Întrebată dacă vor exista sancțiuni pentru staff-ul tenismanului italian în viitor, Moorhouse a răspuns că regulile se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care cuprinde diverse infracțiuni comise de anturajul unui jucător. „În cazul Sinner, conform expertizei juridice, nu exista nicio justificare pentru a urmări pe cineva din anturajul său. Nu au fost încălcări ale regulilor programului antidoping din tenis”, a adăugat ea.
