Decizia CCR despre declarațiile de avere: dreptul la intimitate în pericol
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea deciziei prin care declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici au fost secretizate. Această decizie exclude rudele demnitarilor de la obligația de a face publice informații privind averea, invocând dreptul la viață privată și riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale.
CCR subliniază necesitatea actualizării legislației referitoare la declarațiile de avere, evidențiind o separare între demnitari și funcționarii publici. Demnitarii, fiind aleși, justifică un control public mai strict. Judecătorii au menționat că rudele demnitarilor nu trebuie să apară în declarațiile de avere deoarece răspunderea revine semnatarului declarației, care poate fi pus în situația de a oferi informații eronate din lipsă de responsabilitate penală.
Motivarea CCR face referire și la veniturile protejate de clauze de confidențialitate, subliniind că, în anumite cazuri, soțul sau soția declarantului nu au acces la informațiile financiare ale celuilalt, ceea ce complică completarea declarației. De asemenea, CCR a constatat că publicarea informațiilor pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI) depășește scopul legii și nu este necesară pentru asigurarea integrității în exercitarea demnităților publice.
Încălcarea dreptului la viață privată
CCR a afirmat că publicarea detaliilor declarațiilor de avere și interese încalcă dreptul la viață privată, prevăzut de Constituție. Curtea a evidențiat că anonimizarea elementelor precum adresa imobilului nu asigură confidențialitatea, iar cunoașterea localității poate duce la identificarea bunurilor deținute de declarant. De asemenea, judecătorii au subliniat riscurile asociate utilizării inteligenței artificiale pentru crearea de profile pe baza acestor date, ceea ce ar putea afecta demnitatea umană.
Diferențiere între demnitari și funcționarii publici
CCR a lăsat deschisă posibilitatea ca demnitarii să fie supuși unui control public, datorită caracterului lor electiv, în contrast cu funcționarii publici, care nu sunt supuși aceleași transparențe. Curtea a remarcat că sistemul românesc de reglementare a declarațiilor de avere este unul dintre cele mai intruzive din Europa, cu puține garanții de protecție a vieții private.
Judecătorii CCR au subliniat că este necesară actualizarea legislației pentru a determina clar persoanele obligate să depună declarații de avere și interese, în contextul prevenirii corupției și asigurării integrității în funcția publică.
Decizia CCR a fost luată cu majoritate de voturi, iar oficialii ANI au avertizat că aceasta ar putea afecta angajamentele internaționale ale României în lupta împotriva corupției și integritatea în funcția publică.
